| = Ela | Lucia Firefly Popescu [07.Apr.05 01:04] |
| "uneori este nevoie să se mai deverse tot soiul de balasturi adunate de izvoare de la etajele superioare și de prin cotloane". Balasturi se aduna peste tot, da... nu numai in apele "tale"... E firesc sa fie asa, chiar daca nu ne place, fara balast nu se poate, ce bine ar fi, nu-i asa, sa ne fie numai ape limpezi... drag, Firefly. | |
| = Firefly, multam fain | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Firefly, bine-ai revenit in apele mele. Si eu mi-am reintrat in matca. Vezi doar ca aici avem de toate, si limpezi si intunecate, si clestar si balast, si izvoare si oceane. Si ploaie. Ce muzeu fain ar fi, de-ar accepta pamintul! :)) Multam de re-venire. Ochii tai verzi vad bine pe pagina mea si pe alte pagini ale mele. Drag, Ela | |
| = acolo este mereu rost de o împrospătare cu fiece zi | Maria Prochipiuc [07.Apr.05 04:02] |
| Un text condensat, sau nu am mai ajuns eu de mult prin apele tale, uneori tulburi alteori prea adanci dar de fiecare data aproape limpezi, si da nuferii vor ape statute, acolo isi gasesc rod si frumusete, multe simboluri incorporate intr-un singur text: nuferi. izvoare, fantana, ecoruri, pamant si mai ales acel muzeu care le cuprinde pe toate la un loc. Desigur ca simboluri mai sunt si care ma duc cu gandul spre alte lucruri mai putin placute:subsoluri, scara de srviciu, balasturi, cotloane, anexa, apa de ploaie ( cu dublu sens ). Poate intelegerea mea e putin aiurita, dar ce pot sa fac asta simt si e o razvratire mascata sub mai multe aspecte, ceva ce nu depinde de tine, dar totusi nu-ti da pace. Doar atat, fiindca daca fac analiza simbolica cine stie unde ajung. As fi vrut un text optimist, dar daca in acesta am nimerit nimic nu e intimplator. | |
| = analiza si sinteza ta, Marie | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Marie, aici este un dublu sens, permanent, asa cum ai intuit, este o imagine a ceea ce este constient si inconstient in noi,a inaltimilor si a abisurilor la un loc, un dublu sens si al intonatiei, acre aduce fie cu paiata care ride, fie cu paiata care plinge. Apa este motivul de suprafata, desigur, doar elementul care ajuta expresia. Este un text nici optimist (desi este), nici pesimist (desi ar putea fi). Caci Muzeul-pamint al apelor-pamintului este omul. Omul cu dubla sa natura. Si cu am,bivalentele indelebile. Multumesc mult pentru cuivnte, pentru descifrari si incifrari si paote revii si pe o poezie mai 'limpede'. E cam tulbure atmosfera in ultimele vremi pe aici, prin alte parti. Promit un text viu si optimist cit de curind. :)) Drag, Ela | |
| = ape ținute laolaltă | Lucian Mușet [07.Apr.05 08:29] |
| Una din calitățile admirabile ale apei este aceea că poate lua forma oricărui recipient în care este așezată, pusă, turnată... Și dacă tot s-a vorbit mai sus de intertextualitate, ce ne facem când, la temperaturi scăzute, îngheață?! Recipientul săracul... Nu pun ghilimele nicăieri... Iar muzeul, Daiela, sunt sigur ca a fost doar un gând; știm bine ce e în spatele ideii de muzeu. Îmi place mult forma aceasta în care lași cititorul grăbit să plece cu impresia unui joc, iar pe cititorul atent îl faci să recitescă și să descopere, de data aceasta, ca într-un joc mult mai serios, simbolurile pe care cu grijă le-ai plantat. În continuare e o plăcere să te citesc. cu bine, | |
| = Lucien, je vous en prie, a la prochaine! | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Lucine, promit ca va las de-acum inainte sa imi spuneti Da-iela, caci nu esti primul si sigur imi place si mie cum suna, asa ca pe placuta de pe muzeul meu va putea fi scris si nesters de nici o apa acest nume. Pai de ghetari m-am ocupat intr-o poezie anterioara, si de turturi, asa ca acum, uite, s-au tooot topit, si imi trebuie fratilor un muzeu, nu orice cladire, nu? Imi place cum te-ai jucat pe-aici pe la parter, ma bucura ca e o placere sa ma citetsi, fiindca evident eu scriu cu placere, chiar si prin ape tulburi. Multam, Luciene. Drag, Daiela | |
| = un fel de contrapoezie | Bogdan Groza [07.Apr.05 08:40] |
| firesc ar fi sa existe pe lumea asta barbati barbosi si plini de barbatie care sa fie tinuti laolalta cu cei spani, slabi, tinuti sub papucul nevestei, intr-o lume a femeilor aprige... si ar fi, mai ales pentru ei, raiul pamantesc dispusi, asa ca plantele, pe mai multe nivele la parter, la mezanin, la mansarda, la subsol, si fiecare sa aiba posibilitatea sa se reverse in caz de zguduiri tectonice, la una dintre iubite... si atunci as propune, daca are succes proiectul pilot ca el sa se extinda in toata tara... Scuze, dar inca-s adormit de aceea nici nu stiu daca am scris coerent. la fel m-am jucat. Sper sa nu te obisnuiesti asa :)) | |
| = Bogdanule | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Nu ma obisnuiesc, Bogdanule, te anunt eu cind dau pe-afara. :)) deocamdata, mi-a facut placere ploaia asta de versuri. Oricum, la ce bun umbrelele? Sa ne vedem curind. Cu drag, Ela | |
| = apele suntem NOI | Tanasescu Nicolae Constantin [07.Apr.05 08:49] |
| si cum ramane cu noi? unde ne este noua locul aici in povestea apelor? cred ca era necesar sa ne gasesti si noua un loc, Ela. si esti subiectiva... marea deasupra oceanelor. sau... poate ca apele suntem noi, gresesc? unii mai sarati, unii mai nesarati, unii mai dulci, unii pe scara de serviciu... cred ca am prins ideea apele tale suntem noi, Ela! interesanta abordare si constructie ai reusit felicitari drag Costin | |
| = Nicholas, cumpenele ne asteapta | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Nicholas, ce-mi cinta cocosii in dimineata atsa?! Marea deasupra, ca sa aibe cum sa se reverse. Deasupra nu in sens de superior-inferior, of course. Dar ai prins ideea, desigur. Si pe aceea ca, ori pamint, ori aer, ori metale, ori piatra, ori... tot noi suntem. Multumesc fiindca stii sa inoti prin marile mele, desigur tu esti deja in ocean. Hai la fintina, totusi, cumpenele ne asteapta! Drag, Ela | |
| = Fir firav de apă | Magdalena Dale [07.Apr.05 17:46] |
| De ce ape? Pentru că omul este constituit din 80% apă? Dar, un fir de apă firav ce să facă între atâtea nemărginiri? Drag, Magdalena | |
| = cascada de ris, Magdalena! | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| mai, hai ca mi-am adus aminte de ceva, dar nu pot povesti aici, ceva cu dublu sens, si comic si tragic. ma gasesti tu intr-o zi pe o adresa personala si o sa-ti soptesc! E legat de porcentele noastre de apa. Multam de trecere si, da, mai soarbe din firul poemelor mele cind este insetata! Drag, Ela | |
| = dana | Mae Stanescu [07.Apr.05 18:43] |
| nu am inteles de ce muzeu. poti construi si mai frumos de atat, daniela, stiu. prea multa apa, prea multa:) | |
| = Mae-stra! | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Mae, stiu ca stii si sunt diferite forme si apa ia diferite forme si muzeu, asa cum au rost muzeele in lumea asta. Chiar si muzee de literatura exista. Voi construi si asa cum ma stii tu, mai lasa-ma un pic. :)) Ma bucur ca esti cititoarea mea si voi colinda si eu pe urmele tale. Luna mai este o luna hotaritoare. Drag, Ela | |
| = . | Mae Stanescu [07.Apr.05 19:03] |
| dana, cu rugamintea discreta de a nu mai adauga -stra; cu drag:) | |
| = aș vizita oceanul pacific | Dan Popescu [08.Apr.05 00:13] |
| Foarte frumos! O ideee exceptională și foarte bine conturată, un lirism de grație - păcat că steluțele sunt acordate textelor slabe... - dar nu steluțele ne interesează pe noi toți acum, ci când anume se va deschide muzeul? Eu, trebuie să recunosc că am tras cu ochiul pe ici, pe colo - il cunosc bine pe portar ;) - pe sus... am urcat pe scara de serviciu, evident. Tare mi-a plăcut, dar aș vrea totuși să îmi rezerv un bilet. Cu drag, D.P. | |
| = pamant si ape.. | Dana Stefan [07.Apr.05 19:58] |
| poem al unuia dintre simbolurile elementare ce are semnificatii contradictorii: APA. pe de o parte insufleteste si fertilizeaza, pe de alta parte este izvorul oricarei forme de viata dar in acelasi timp e elementul in care materia se dizolva si in care oamenii se ineaca. muzeul apelor-acuarela zbauta de peretii nostri interiori.. cu admiratie pentru adancuri din fantani, drag, Linea | |
| = Linea, pe pamint avem de toate... multam | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Linea, pentru finetea cuvintelor tale, apele mele toate iti multumesc. Ce ne-am fi facut fara Apa Primordiala? Drag, Ela | |
| = Protest pentru mutarea lacurilor sarate! | carmen mihaela visalon [08.Apr.05 00:13] |
| cred ca este un blestem, sa nu am, niciodata, timp suficient, sa "legumesc", fiecare imagine, fiecare fotografie, fiecare cuvant; sa nu am loc in plamani, sa aspir tot aerul alb, ce trebuie sa-l fur, spre respiratia zilelor negre. mereu, mereu, iau cat pot; si-mi promit, sa ma intorc, acolo unde a mai ramas ceva de simtit. de data acesta, voi reveni, cu un ulcior, sa iau niste apa vie, si cu o eprubeta, pentru a masura salinitatea lacurilor asezate in stanga. sunt sigura, ca textele de laborator ale alchimistilor, te vor indupleca, sa revoci sentinta exilarii in stanga a apelor, in care ne purificam: in si dupa timpul, purtarii mastilor suspendate deasupra costumelor de carne. pana atunci, daca se vor strange semnaturi, ma declar sustinatoare a ambelor proiecte. | |
| = semn de apa | Bianca Iulia Goean [07.Apr.05 23:40] |
| Cat de mult iubesti tu apa, stiam, si poti sa ne spui asta in toate cuvintele. Cat de mult esti tu asemenea, cat de adanc te oglindesti aici in lacurile tale cele mai adanci, greu este sa ghicim... ai asezat cu delicatete comoara nu in vazul tuturor, ci asa, mai la o parte, doar pentru cine doreste cu adevarat sa vada: nu știu încă unde ar sta liniștite lacurile adânci fiindcă toate încăperile au ecouri s-ar auzi orice trecere De multe ori citesc si imi spun: Uite, Ela s-a depasit din nou, si de fiecare data vii si scrii mai frumos. Cu rasuflarea taiata, ca semn de apa, Dalba cu drag | |
| = raspunsuri un pic tirzii, ape grele peste mine azi | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Dan, felul in care imi lasi cuvintele ma topeste si ma face atit de fluida incit ma scurg si eu de prin mansarda in ocean:)) Tie, asa cum simt eu, ti-as rezerva un loc in apele dulci. te astept mai departe, pe orice scriere doresti, tu alegi. Multam. Carmen, in asta noapte nu credeam ca mai este ceva care sa ma faca sa rid. Apele sarate sunt in stinga, caci acolo bate singele pulsat, vertiginos de sarta. :)) Imi place cum ai spus ca vii cu eprubeta si mai ales imi place ca ai simtit ca am trecut si pe la alchimisti. te astept cu drag, fiindca ori de cite ori cineva intuieste atit de bine acel ceva ascuns in mine, as dori sa nu mai plece. :)) Dalba, sa iti aduc aer, ca eu sunt sub semnul sau, asa ca am indeajuns, chiar si printre ape acum asa de... Si, da, din tot ce am scris aici, desi sunt de la marea sarata, uneori ma intreb de nu cumva lacurile adinci ma cheama in munti. Dificila alegere, fiindca in mine sunt toate... Multam, draga mea. Azi, mai mult ca oricind. Drag voua, Ela | |