| = dur, dar perspicace | Ani Mărincean [19.Sep.11 17:16] |
| am mai citit... m-am intors si la inceputuri. Imi place acest poem in special. Am sa-l descriu cum l-am simtit prima data (il impartasisem cu o prietena): "nu stiu de ce.. dar l-am simtit dur: ca o piatra ce se topea si a carui topire o simteam ca pe ultima rasuflare"; "...betia atator morti neterminate" e ca stropul care ameteste intreaga atmosfera; Multumesc, spor in continuare | |
| + alina | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| eu am ajuns pe aici datorita lui ani, intrasem sa vad ce scrie ea si-am ajuns la tine. marturisesc ca nu am mers niciodata atat de in urma in pagina ta de autor pentru a te citi, insa ma bucur ca am facut-o. textul, desi poate pentru unii nu pare, are ceva deosebit, frumos, cuminte si totusi rasunator. are o doza de sensibilitate care reuseste sa faca echilibristica pe firul subtire si perfect intins al dulcegariilor poetice, sa stea continuu cu talpile pe el si sa nu cada. l-ai scris cu adevarat, in urma cu multi ani, insa eu as dori sa-l evidentiez pentru mesajul sau subliminal si pentru maniera foarte naturala in care a fost scris. el nu poarta cu sine neaparat doza de 'wow' pe care unii o cauta astazi in literatura, ci pare mai degraba o candela molcoma care traverseaza incet o camera usor intunecata cu fereastra deschisa catre mare in miez de seara. mi-a placut foarte mult finalul. | |
| = Claudiu | Alina Emandi [14.Feb.12 17:12] |
| păi...ce să spun? foarte mulțumesc, Claudiu :) Te mai aștept. | |