| = despre indiferenta | Mircea Iosub [16.Mar.05 23:41] |
| Un text inegal . Formulari pretentioase langa vorbe de claca . Din primul alineat inteleg ca tu crezi in creatia ca vocatie , care ar trebui sa fie singura preocupare a celui `ales` sau `blestemat`. De obicei in astfel de cazuri nu femeia este cea indiferenta , ci barbatul , creatorul mult prea preocupat de lumea sa interna . Cunosc un caz real , mai tragic decat al tau , in care ea ii spune ca i-a oferit totul , iar el raspunzand ca inca nu , ea se sinucide . Personal , nu vad intr-o astfel de situatie cazul ideal de dragoste . Eminescu spunea ca geniul nu poate fi fericit , dar nici nu ii poate face astfel pe ceilalti. Nu voi intra in psihologia creatorului , voi semnala doar o contradictie , caci scrii la un moment dat `îți mângâi tot ce vreau fiindcă dorești cu tot sufletul să mi te dăruiești` , ceea ce nu exprima chiar nepasare din partea lui pentru tine , ci din contra , acel `vreau` sugereaza ca mai degraba tu esti cea detasata . Fiind vorba de un jurnal ma voi opri aici , nu fara a-ti semnala , pe langa unele stangacii in exprimare , doua `abateri` : `innot` se scrie cu un singur `n` si `insumi` in cazul unei persoane de gen feminin devine `insami` . | |
| = spirit critic | Maria Guraliuc [02.Oct.05 19:06] |
| Draga Mircea, Criticile tale sunt adevarate, mi le asum. O mica precizare: am consemnat aceste stari in jurnal intr-un moment de adanca disperare. Dupa doua zile am realizat ca...nu mai conteaza. | |
| = incheiere in spirit optimist | Mircea Iosub [17.Mar.05 22:50] |
| Criticile mele sunt doar cateva observatii subiective , jucandu-se pe marginea esecului , dar eu cred ca un esec asumat asa cum trebuie va aduce un spor de intelepciune ... ...n-as dori sa te opresti dintr-un asemenea scris - pana la urma conteaza. | |