| = atît de puțin de pretuit? | Carol Daniel [01.Mar.05 10:04] |
| am citit. de doua, ba de mai mute ori, si acum se pare ca nu voi ramane decat cu tradarea acestei treceri matinale. dar te citesc pe mai departe, | |
| = Multumesc de lumina, profetule | Anghelina Andreea [01.Mar.05 11:11] |
| O poezie care, ca toate poeziile care imi plac, ma lasa fara cuvinte, o poezie de citit si recitit si iar si iar pana la memorare, dar, parca n-ar mai fi nevoie de memorare, eu o aveam aici, in interiorul meu, nelamurita...Multumesc de lumina, profetule! drag, Carmen | |
| + Precaut | Albu Vladimir [01.Mar.05 19:25] |
| O poema foarte buna Virgile... "m-am trădat doar pe mine însumi trădări de weekend sau poate cel mult de o vară" Tradarile ca si iubirile fac parte din peisajul existentei noastre marcata de atatea compromisuri... uneori simt ca si daca as m-as sinucide s-ar intampla ceva cat sa pierd autenticul trairii :)) Finalul il vad asa... sunt un precaut iar în mine a rămas atît de puțin de trădat | |
| = detalii | Alina Manole [02.Mar.05 00:52] |
| Da, mă gândisem și eu la un final mai potrivit, mai puțin transparent, pe care îl văd fără "iar" (e de ajuns că ai dat enter) și "să merite efortul" (asta rămâne de văzut :)): "am ajuns mult mai precaut ("prea precaut" zgârie) în mine a rămas de trădat atît de puțin" (a termina un poem în "t" e riscant, preferă o vocală sau o consoană sonoră sau nazală). Mai e ceva de lucrat pe poemul acesta, mici amănunte precum cele de mai sus (prea mulți de "sînt", "prieteni în buzunar", spre final sunt prea multe "trădări", "de trădat"). Dar merită efortul. :) Poemele tale sunt mici bijuterii filigranate frumos în jurul unei idei interesante. Ori le lași să zboare, ori duci migăloasa muncă de finisare până la capăt. | |
| = pentru Vlad, Andreea și Daniel | Virgil Titarenco [02.Mar.05 11:54] |
| Daniel, Andreea, mulțumesc. Textul e unul din cele care presupun și nasc empatie. Vlad, merci șamane. Să știi că m-am gîndit și eu la posibilitatea asta. Probabil că voi schimba. | |
| = Alma | Virgil Titarenco [02.Mar.05 11:55] |
| Alma, iar mi l-ai luat sub bisturiu. Tu ai să devii o Crohmălinceanu iar eu niciodată poet. | |
| = "nebunii mici, nevinovate, de mana a doua" | Bianca Iulia Goean [02.Mar.05 14:01] |
| Virgil, marturisesc in candoare ca mie imi place exact asa cum este... ce am sa ma fac? ;-) M-am trezit intr-o atmosfera contemplativa, profetul intors cu fata catre profet (te bantuie ceva in ultima vreme, si este ceva benefic... cel putin pentru poezie), si... nu te-ai putut abtine, nu-i asa, sa devii ludic in final! ;-) Multumesc pentru placerea inca unei poezii remarcabile! Drag, Bianca | |
| = tradarile astea... | Gabriela Marieta Secu [04.Mar.05 11:26] |
| cel mai aspru judecator iti esti... ne suntem adesea... si totusi, uneori e bine sa te tradezi tie... nu suna corect, da ma iarta... la ce ne-ar folosii sa ascundem de noi insine ceea ce stim perfect este calcatura cu stangul? Stangacii au si ei dreptul lor... de-a folosi stangul... Relativitatea asta a tradarilor... leac de leac pentru constiinta... unii au asa ceva... imi place poemul tau... profetic... | |
| = Bianca, da ludic | Virgil Titarenco [07.Mar.05 23:20] |
| Bianca, uite că am rupt ultimul vers în două. Poate că acum e puțin altfel. Și da, veșnicul meu ludic. E o adevărată profilaxie. Ca să nu mă iau în serios prea tare. Risc să devin patetic. Mulțumesc de trecere. | |
| = Geea, mulțumesc | Virgil Titarenco [07.Mar.05 23:25] |
| Mulțumesc Geea. Depinde cum înțelegi trădarea de sine, trădarea pe sine sau trădarea în sine. La ce ne-ar folosi să ne ascundem de noi înșine? Nu știu. Dar o fac milioane de oameni. Probabil că există un motiv atavic. Probabil. Conștiința. | |