| = exces imagistic | T. Constantin Georgescu [10.Dec.18 14:27] |
| Versuri împlinite, care fac o impresie frumoasă : „Te-am îmbăiat în umbre, te-am înveșmântat în cerneală.”, „Dar ai rămas glacial, decupat pe neantul gândului, ca o siluetă străină.”, „Ți-am desenat conturul pe foi de veșnicie.” și altele. Dar poezia este monotonă, parcă este aruncată aceeași monedă în sus și cade aceeași față. Sunt necesare câteva planuri vecine, care să coabiteze cu ceea ce este deja. De aceea poezia apare ca un triaj, unde vezi numai trenuri. Textul, deși pasajele sunt reușite, este un exces imagistic, plus laitmotivul sâcâitor de la începutul fiecărei strofe. Poezia trebuie împrospătată cu obișnuit, cu firesc și atunci acele pasaje teribiliste devin surprize plăcute și credibile. Numai bine, din partea mea ! | |