= Teodor Dume | Ottilia Ardeleanu [05.Mar.10 20:56] |
Da, din păcate, "el s-a dus să caute un alt loc pentru derdeluș" și "zăpada lăcrimează sub genunchi". Nu-i așa că acea casă a copilăriei se vede altfel, acum, de pe marginea drumului? "tata nu mai vine..." Un poem foarte sensibil. Ottilia Ardeleanu | |
= ”puțină liniște să o păstrez...” | Alexandru Gheție [05.Mar.10 21:07] |
frumoasă și trista povestea asta a amintirilor , trecutul încorsetat în zăpada prezentului, zâmbetul rotund pierdut pe gardul cu uluci vechi... imaginile sunt sensibile, delicate ca o copilărie ne-uitată patinele saniei, în pod sau pe sfoara roasă. mi-am amintit, numai bine, alex | |
= mulțumesc, ottilia ardeleanu... | Teodor Dume [05.Mar.10 21:41] |
ottilia, da, sensibil ca și copilăria sau zâmbetul uitat acolo. și din păcate acum privim doar de pe marginea drumului, pentru că timpul și-a făcut culcuș în cei care au fost și nu mai sunt. au rămas doar amintirile. mulțumesc mult, același, teodor dume, | |
= re* alexandru gheție... | Teodor Dume [05.Mar.10 22:25] |
alex, mulți dintre noi găsim prin podul casei obiecte care ne readuc în copilărie.în acele obiecte sunt anii copilăriei și adolescenței de care ne-am despărțit fără voie. mulțumesc. te mai aștept cu prietenie, teodor dume, | |
= O lume | Liviu-Ioan Muresan [05.Mar.10 22:32] |
a amintirilor, a celor ce na marchează. Puțină nostalgie, puțină speranță, puțin din tot ceea ce omenește aproprie generația. Din ciclul trecerii, un poem pentru un volum așteptat. LIM. | |
= semn... | Petruț Pârvescu [06.Mar.10 12:45] |
*** nu e rau sa mai trecem pe acasa! am citit cu placere. ritm, armonie, detasare. | |
= re* liviu ioan mureșan... | Teodor Dume [06.Mar.10 12:46] |
mulțumesc,LIM Da, în lumea asta lăsăm câte puțin din noi. multă stimă, teodor dume, | |
= mulțumiri, petruț pârvescu... | Teodor Dume [06.Mar.10 13:39] |
mulțumesc mult, domnule petrut pârvescu. acasă suntem doar în copilărie. vă mai aștept. multă stimă, teodor dume, | |
= semn | Doru Emanuel Iconar [06.Mar.10 13:49] |
O lecție despre viață, o întoarcere spre trecut, spre vârsta de aur. Apreciez mult ultimele versuri, puțin modificate. „tata nu mai vine... mă aplec albul lăcrimează sub genunchi chem prezentul mâine o să-i aduc nepoții să pună sfoara și puțin zâmbet din visul de demult și o fărâmă din gardul îmbrăcat în zăpadă poate puțină liniște să o păstrez pentru atunci când alții vor vorbi despre mine” Doruleț | |
= re*doru emanuel iconar... | Teodor Dume [06.Mar.10 16:23] |
doruleț prietene, mă bucur mult c-ai rezonat cu singurătatea aciuită în copilăria care a fost odată... mulțumesc mult. prezența ta e o alinare de suflet. cu prietenie, teo dume, | |
= pentru fiecare....... | ciutura carmen luminita [06.Mar.10 18:05] |
"și poate puțină liniște să o păștrez pentru atunci când alții vor vorbi despre mine." o seninătate a prezentului alb atenuează lin durerea, împăcarea cu dorul, izvor de dragoste de amintiri, de tată, de copilărie, pentru fiecare vers revin cu aceeași stimă ,L | |
= „casa e crăpată pe la colțuri” | Florentina-Loredana Dănilă [06.Mar.10 22:37] |
Cam așa e și inima, crăpată pe la colțuri, când ne-amintim de o copilărie în care nu ne mai putem întoarce din pricini independente de voința noastră. Căci, nu-i așa? tata a plecat... Mi-a plăcut poezia, construcția ei fără înflorituri inutile. Fiecare vers transmite emoție. Primul vers - bine ales: „azi am intrat puțin prin copilărie” Felicitări! | |
= re* ciutura carmen luminita... | Teodor Dume [08.Mar.10 16:54] |
luminița, sigur că da, copilăria mereu va fi un izvor de dragoste, cum bine zici, unul de dor dar și de aducere aminte. mulțumesc mult de trecere și semn. te mai aștept multă stimă, teodor dume, | |
= re*florentina loredana dănilă... | Teodor Dume [08.Mar.10 19:55] |
mulțumesc mult pentru vizita ta,prea scurtă uneori,în pagina mea. cred că fiecare își dorește să mai dea câte-o fugă prin copilărie. e cel mai pur moment din viața asta, lorena. te mai aștept. același, teodor dume, | |
= multe stele, de-as putea! | slavu diana [11.Mar.10 14:36] |
superb poem! nici nu stiu ce sa aleg! un vis alb, curat, cuminte... linistea tulburata ..."mă necăjea doar gândul ros precum sfoara împuținată...", prezentul chemat martor la nasterea acelui "mâine" condimentat cu nepoti... frumos! | |
= re*slavu diana... | Teodor Dume [12.Mar.10 19:35] |
diana, mulțumesc pentru trecere și semn. te mai aștept. același, teodor dume, | |