| + zic că merită | Stanica Ilie Viorel [17.Jun.23 18:47] |
| la 50 aș zice “să-i asculți tânguirea” ca imbold. așa cum este, pare în antiteză cu ceea ce sugerează întrebarea, respectiv, nepăsarea. asta îmi place cel mai mult: “De-acuma știi: de glasuri de sirenă nu ai să scapi, căci tuturor pe lume chemarea vană le va fi stăpână. Nici însoțirea, nici singurătatea nu-nseamnă ferecarea libertății. Cel ce iubește liber e ca visul.” 51 e bună, dar o trăiesc, n-am intrat într-u astfel de “vârtej” la 53 mai am de lucru m-ai făcut curios. o să caut să le citesc și pe celelalte (mai atent… probabil, unele le-am citit) e un act de curaj, as spune. îmi plac, în general, oamenii curajoși. pentru astfel de pilde, cei mai mulți ezită, întrebându-se “ce mă califică pe mine să…” dar e nevoie de asumare, de inițiativă, de detașare apreciez | |
| = Mulțumesc! | George Pașa [18.Jun.23 07:20] |
| Viorele, e bună sugestia ta privitoare la acel vers, dar pașadinele în vers alb sunt poezii în formă fixă, în endecasilab. Se păstrează un anumit ritm, chiar dacă lipsește rima. Modificând așa cum zici, s-ar pierde acel ritm. Dacă te uiți mai atent, antiteza este între eul liric (având ca indice al subiectivității persoana a II-a) și altcineva, căruia nu-i pasă de tânguirea sălciilor. Versul 6 arată cumva că nu-i vorba de nepăsarea ființei poetice. Mă bucură lectura și aprecierea ta. | |