= reactii | Elena Ciobanu [02.Oct.05 19:06] |
"alergam înapoi, mai repede ca apa fierbinte care mă străbătea doar atunci când dădeam drumu' la robinet; cu siguranță te-ndrepți către ceva, îmi răsuna mai de fiecare dată când aveam nevoie vocea schimbată a unei anumite nevoi; ce-ar fii dacă-am merge tot înainte? cu sigurantă acolo, la capăt, te așteaptă ceva... și totuși, împotriva demonstrației amăgite, câteodată nu uit să alerg înapoi/și-nainte apoi iar înapoi... m-așez domol într-un colț; beneficiile izolării acustice și-au găsit, pentru moment, un nou rost. o să tacem puțin, să vedem ce-o să fie, poate, cine știe, o să vină singur la mine; pentru că, nu uita, cu sigurantă acolo, la capăt, te așteaptă ceva... întors cu fața-n spate sensul, alunecos printre motivul existenței și-o-mbucătură teoretizată din moarte, imortalizam cu grație iminentul, s-ar putea să nu fii avut dreptate, până la urmă, se prea poate ca acolo să nu te aștepte ceva; nu-i nimic eu am să merg înainte, chiar dacă nu mai cred în ceva... domne' io cred în mine, până la urmă e și asta ceva; până mâine." mda, chestia asta se cheama "iar am luat-o pe aratura" si a aparut din cauza ta, mult mai multa (auto)ironie decat te asteptai probabil sa iasa din textul tau, da' na unde dai si unde crapa :-)) PS nu ceri nimic? sincer?? | |