Ultimele logări

Jimmy, Green

Corina Adina Niculae

Jimmy, Green

roegerwilm

Morar Nucu

roegerwilm

roegerwilm

Petru Teodor

lubergerwill

Cristian Petru Balan

Cristian Petru Balan

lubergerwill

mihai chira

enordenelvi

lubergerwill

Dicţionar de rime

Dicţionar de rime

Texte create interactiv

Fiecare text din această rubrică este creat prin participarea alternativă a membrilor site-ului.

oamenii
   Autor: Teodor Dume

 doamne! *
 doamne! toate degetele lumii aratã înspre tine de parcã ai fi singurul vinovat pentru neputinþa lucrurilor. Pânã ºi povestea cu "a fost o datã" îmbracã minciuna, adevãrul e caumflat peste ultimul cuvânt, însã nimeni nu ºtie cum aratã lumina fãrã tine *
 caci tu esti in tot si in toate, iar fara tine, nimic nu se poate. Simt ca imi atingi in fiecare clipa timpul, secundele se transforma in cioburile unui caleidoscop pe care soarta il roteste cum vrea *
  Doamne câte degete se îndreaptã spre tine ºi niciunul nu rãmâne îndreptat în zadar, niciunul neprivit, niciunul neatins de luminã ºi, în toate întoarse spre noi ne atingi întru luminare, întru vindecare, credinþã. *
 Și parcã nu ar fi de ajuns trupurile noastre în care ținem sufletele obosite *
 Iarna aceasta veșnicã ia-o de la mine! *
 Pentru ca iernile copilariei noastre ne-au uitat, refugiate intr-un timp pierdut! *
 Timpul mã trage în neființã. Veșnicia Ta îmi dã rãgaz. Rãgaz sã mai trãiesc. Viaþa vieþii mele. *
 viaþa vieþii mele stã în carapacea unor cuvinte pe care nu mai învãþat încã sã le pronunþ...viaþa vietii mele e doar o silabisire, doamne, doar un exerciþiu al unei continue repeþiþii?...Rãgayul meu nu înseamnã simularea unei morþi, prefãcutã, ascunsã în vertrebele celuilalt?... *
 Vetebre de omenire cuprinse în echipele de evlavie. Numai cuvinte. Sufletele surde se înaripeazã de muțenia lor. Hoarde de vertebre. *
 Vin. Se duc. Mãrșãluiesc îndepãrtate de a rostului dreptate, geaba au privirile, mâinile ridicate cu solemnitate. Zuzet, pasi de ienicer. Auzi, murmurul sufletelor ce pier? *
 ai atins ochii ce toarnã chinul? cum de te-ai pierdut în osul tãu fricos de sabia care brãzdeazã cerul. Tãcerea ta e viața noastrã, te iubim, cu plãcerile noastre cu tot, muritorule. Oh! Doamne ce de ieniceri *
 Timpul de mi l-ai dat sã dea forma clipei trupului și gândurilor mele, ce-am știut face cu el? *
 ... dacã oasele mele și nervii mei, lumina ochilor și perii capului meu nu ți-au fost ascunși încã de pe vremea întocmirii mele în cãușul cald al pântecelul mamei cum de m-ai îngãduit sã am un suflet de-a dreptul înghețat pentru cei ce erau îndreptãțiți sã primeascã toatã dragostea cu care m-ai îmbogãțit... cea pe care am dãruit-o cu prisosințã celor ce avea sã mã aștearnã cãrare pașilor lor grãbiți... de ce sã fi simțit gustul sãlciu al minciunii spusã celor care-mi sorbeau cuvintele și beția nãucitoare a adevãrului de care nimeni nu mai aveanevoie... oasele mele, acestea, aleargã Doamne în sus și în jos de o vreme întru deslușirea drumului celui mai aproape de sufletul neodihnit ce ai pus în mine... *

Contribuie la acest text

Cele mai noi texte în atelier:

Textele următoare au fost considerate nesatisfăcătoare de un editor. Toţi membrii site-ului sunt încurajaţi să ofere comentarii şi păreri constructive la aceste texte, pentru a-i ajuta pe autori să îşi îmbunătăţească creaţiile viitoare.

nu are texte