poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2870 .



Sa traim cu numele!
scenariu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [diana vlase ]

2007-04-23  |     | 



Piesa intr-un act.




Decor: O banca.


Personaje: El; Ea.


Ea se plimba pe strada. Are un buchet de flori in mana. Vede o banca. Se aseaza. Vrea sa isi aprinda o tigara. Este pe inserat, nu i se disting trasaturile, dar dupa imbracaminte pare a fi o femeie stilata, nu cu mult peste varsta adolescentei.




Ea: La dracu sa te ia, mereu raman fara gaz la bricheta, parca e un facut. Sunt convinsa ca in geanta asta nu mai gasesc nici macar o cutie de chibrituri... asa fac mereu. E stupid. Fumatorii n-au niciodata bricheta la ei, manichiuristele n-au pila, cizmarii n-au...care cizmari? Parca mai exista cizmari in secolul asta.




Un domn trece prin fata bancii.




Ea: Nu va suparati! Ma scuzati, aveti cumva o bricheta?


El: Nu fumez, dar cred ca am una printr-un buzunar, mereu port o bricheta cu mine, habar n-am de ce.


Ea: Pentru ca nu sunteti fumator. Tocmai dezvoltam o teorie, cum ca fumatorii n-au niciodata o bricheta la ei, deci, nefumatorii trebuie sa aiba, nu? E logic!


El: Nu prea e logic nici ca dumneavoastra nu aveti, nici ca eu am... ce importanta mai are logica? Poftiti bricheta!


Ea: Multumesc!


El: Cu placere! Puteti sa o pastrati.


Ea: Vai, ce dragut din partea dumneavoastra! Acum am restabilit echilibrul in univers. O fumatoare cu bricheta, si un nefumator, fara.


El: Sunteti deprimata?


Ea: De ce intrebati asta?


El: Logic, ilogic, ordinea in univers... trebuie sa fiti deprimata!


Ea: Sincera sa fiu, sunt. Si nici macar nu mi se pare just. Doriti sa luati loc? Sau va grabiti?


El: As putea sa raman cateva momente.


Ea: Ziceam ca nu mi se pare just!


El: Da! Asta ziceati.


Ea: Stiti de ce?


El: Nu am nici cea mai vaga idee, dar presimt ca o sa imi spuneti dumneavoastra chiar acum.


Ea: Ba deloc. Nu am nici un motiv sa va spun. Cine sunteti dumneavoastra, domnule? Am eu incredere in dumneavoastra? Ce? Sunteti vre-un psiholog, si eu ar trebui sa ma vindec?


El: Doamna, daca doriti, pot sa va lipsesc de compania mea, intr-o secunda, va rog sa nu va infuriati.


Ea: Evidet! Evident! Stiam eu! Primul impas si parasiti terenul. O alta teorie a mea este ca barbatii sunt cei mai mari lasi. Pana si strutii sunt mai putin lasi ca barbatii.


El: Doamna, daca nu incetati o sa iau acest enunt ca pe o insulta.


Ea: Pai asta era si intentia mea, sa te insult, domnul meu. Da! Pentru ca doreati sa ma lasati singura. Sa raman eu si acest buchet de flori.


El: E foarte frumos!


Ea: Bineinteles ca este. Flori de sezon in culoarea indicata de criticii de moda!


El: L-ati primit?


Ea: Pai dumneata ce crezi domnule? Ce sunt vre-o nebuna, care sufera din dragoste, si ies singura pe strazi si imi cumpar flori? Ah, si apoi ma asez pe o banca la vedere si cer o bricheta primului venit?


El: Asta cu bricheta se poate incadra...


Ea: Domnule, esti un nesimtit, o zic cu toata sinceritatea! Poftiti bricheta, ce credeati ca nu am?


El: Asta e bricheta pe care ti-am dat-o acum doua minute?


Ea: Serios? Poti sa dovedesti? Eu spun ca aveam bricheta de cand am iesit sa imi cumpar flori.


El: Pai inseamna ca nu le-ati primit, le-ati cumparat!


Ea: Ce importanta are? Trecutul nu mai poti sa il schimbi!


El: Asa e. Dar poti sa te ingrijesti de viitor!


Ea: Cine esti dumneata, domnule, sa imi dai tot felul de sfaturi? Ia pastreaza-ti ideile astea fenomenale pentru cineva care le-ar putea folosi.


El: Deci, sunteti deprimata.


Ea: Da!


El: Si eu!
Ea: Nu ma intereseaza depresiile dumneavoastra. Ati vazut o femeie frumoasa si singura si v-ati gandit repede, uite un soarece de laborator pe care sa il chinui cu experimentele mele patologico-plictisitoare.


El: Doamna , dar eu...


Ea: Ce mai doamna atat, stiti cati ani am domnule?


El: Douazeci si cinci?


Ea: Pe dracu! Fac douazeci si noua saptamana viitoare.


El: Multi inainte?


Ea: Multumesc. Doriti o tigara?


El: Nu fumez!


Ea: Stiu, numai ca ma gandeam ca..


El: Nu, multumesc.


Ea: Da, le-am cumparat!


El: Poftim?


Ea: Florile, va intrebati daca sau daca nu le-am primit! Le-am cumparat.


El: Sunt frumoase!


Ea: Ce nevoie am eu sa fie frumoase, domnule? Eu vroiam sa mi le ofere cineva, chiar daca nu ar fi aratat atat de bine. As fi preferat sa fie niste buruieni, dar sa mi le ofere cineva.




Domnul ia buchetul de flori si il ofera doamnei.




El: Doamna, va rog sa primiti acest buchet de flori, pentru ca sunteti cea mai frumoasa femeie pe care am vazut-o in aceasta seara.


Ea: Dar vai, domnule, sunt splendide!


El: M-am gandit ca va vor crea o reala placere, doar sunt flori de sezon, in culorile indicate de criticii de moda.




Ea sta cu mana intinsa, mai asteapta ceva...




El: Ce e?


Ea: Domnule, eu am cumparat florile acestea, daca ati dori sa mi le faceti cadou, ati putea sa imi returnati banii, nu e corect?


El: Ba da, nu m-am gandit atat de departe, eu incercam un gest de... dar fie, da... cat au costat ?


Ea: Domnule, nu as putea sa va spun, doar sunt cadou, nu?


El: Bine, atunci e bine asa?




El ii ofera cateva bancnote.




Ea: Haideti domnule, pai ce sunt buruieni?


El: Ma scuzati.




Mai adauga cateva bancnote si intinde banii doamnei. Aceasta zambeste, ia banii, si ii baga in poseta.




Ea: Domnule, sunteti un adevarat gentilom.


El: Multumesc doamna...


Ea: Nu o sa va las sa mai asteptai.


El: Poftim?


Ea: O sa va spun care este cauza depresiilor mele!


El: Sa auzim.


Ea: Sarlatanule, ce repede crezi ca ma vand! Un buchet de flori, pe care oricum eu l-am ales, si gata! Ai si ajuns la inima unei femei! Nu e cazu, domnule, nu am eu nevoie de barbati, nu, nu, pot sa imi gasesc si singura bricheta.


El: Doamna, ce s-a intamplat?


Ea: Nimic, domnule. Absolut nimic. Nici nu mai exista pentru mine, l-am si uitat!


El: Sunt convins.


Ea: Dumneavoasta ati putea sa faceti asa ceva unei femei?


El: Probabil ca nu, nu stiu ce sa spun...


Ea: A venit, ravasit, de la munca. E mecanic. Si a uitat ca era ziua mea. Ca este ziua mea.


El: La multi ani, doamna.


Ea: Auzi, dar nu esti deloc atent la ce spun eu. Ti-am zis mai devreme ca abia saptamana viitoare fac douazeci si noua de ani?


El: Asa e! Aveti dreptate.


Ea: E ziua mea de nume, domnule. Trebuie sa imi spuneti sa traiesc cu numele!


El: Sa traiti cu numele, doamna, cu numele!


Ea: Nici nu stii cum ma cheama!


El: Mihaela, sau Gabriela.


Ea: Prescurtat, Gabi!


El: Incantat, doamna Gabi. Eu sunt Mihai!


Ea: Pai e si ziua dumneavoastra astazi!


El: Da, este.


Ea: Pai si cum aveti de gand, domnule, sa sarbatoriti?


El: M-am gandit sa notez ziua de astazi ca prima zi in care nu mai fumez!


Ea: Pai sa inteleg ca fumati.


El: Nu doamna, nu fumez, am fumat pana ieri.


Ea: Pai si teoria mea cu nefumatorii care poarta brichete e eronata?


El: Nu e doamna. Oficial, sunt nefumator.


Ea: Domnule, va jucati cu nervii mei. Pai daca maine va reapucati de fumat?


El: Va rog sa aveti incredere in mine, astazi m-am lasat de fumat, definitiv.


Ea: Auziti domnule, dumneavoastra m-ati mintit. Asa sunteti toti, niste lasi si niste mincinosi.


El: Dar doamna...


Ea: Nici un 'dar doamna'. Pai stii ce mi-a zis el, cand am inceput sa ii reprosez ca a uitat de ziua mea?


El: Ce a zis?


Ea: Ca nu stia ca ma cheama si Gabriela!


El: Pai cum sa nu stie?


Ea: Pai asta intreb si eu! Cum sa nu stie? E o lege nescrisa, copilul ia numele bunicii din partea mamei, oricare ar fi numele din certificat. Pe bunica o cheama Gabriela. Eu, in strafundul sufletului meu sunt Gabriela.


El: Doamna...


Ea: Da, domnule...


El: Imi dati, va rog, o tigara?


Ea: Parca v-ati lasat de fumat?


El: Gabi, draga, altii au probleme mai grave, fumatul e o joaca de copil...


Ea: Poftim. Si bricheta.


El: Gabi, inca o data, sa traiesti cu numele...




Cei doi stau pe banca, fumeaza.




Ea: Mihai?


El: Da!


Ea: Pot sa imi sprijin capul pe umarul tau?


El: Desigur.


Ea: Sa traim cu numele!


El: Sa traim cu numele!

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!