poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2089 .



Tragedia Apollon_Actul 2_Scena 3
scenariu [ Teatru ]
Fațetele vieții și morții sau Între pacea sufletului și infern

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pitagora1 ]

2014-03-13  |     | 



- continuare -

ACTUL 2
Apollo îi declară iubire Cassandrei. Are loc pactul dintre Alcor și Apollon. Troia este încă în plină glorie, iar idilele și viața cotidiană își urmează cursul lor firesc. Alcor discută cu Hidra cele trebuincioase planului propriu pus la cale.

Scena 3
Cassandra, Paris

(Troia este încă în plină glorie, iar idilele și viața
cotidiană își au cursul lor firesc)

Corul
(se aude pe fundalul grădinii regale, a regelui Priam)

Câtă liniște și pace
E în Troia noastră azi
Nu are cine ce face
Că suntem popor de brazi.
Totul e pătruns de taină
Tot poporul poartă haină
Viața e îmbelșugată
Regele stă laolaltă
Cu poporul căci e bine
Pentru el, doar știe bine
Dacă norodul e mulțumit
Regele e preaslăvit.
***
Iubirea plutește-n aer
Tot e îmbibat profund
Cu parfum de la un fraier
Dat pe cap și nu pe fund.
***
Cântă păsărelele
Viers mieros de dragoste
Vin pe rând albinele
Să străbată muntele
Numai una-i puturoasă
Și nu vrea deloc
Să se mai întoarcă acasă
E bondarul porc.
***
Iar când seara se revarsă
Peste Troia noastră
E doar un miros de bine
E iubirea noastră.
Tot în jur e armonie
Peste tot și-n mine
Cât să țină veselia
Astăzi, chiar și mâine
***
După nor, cine mai știe
De va fi furtună
Poate dar să și dispară
Numai Domnul reînvie
Gândul dus azi la culcare
După un somn profund
Mâine-n zori e băiat mare
E prea bine azi, nimic nu confund.

Primul soldat
(mergând agale pe străduțele pietruite ale cetății)

Mie nici că-mi pasă
Am iubită frumoasă
Ca a mea floare
Troia nu mai are.

Al doilea soldat
(mergând tot agale pe străduțele pietruite ale cetății)

Când am plecat de-acasa
Mama mi-am lăsat
M-am lăsat de coasă
Tata s-a întristat.

Un elev
(mergând spre locul de învățătură)

Matematica e viața mea
Cu literatura mai așa
Dar când vine vorba despre cânt
Fug pe râu și mă scufund.
Dar va trece și azi școala
Și-oi uita unde e boala
Mâine voi trece din noi pe-aici
Pe la două dus, la-ntors chiar la cinci.

(Cassandrei i se arată în vis un semn divin(un înger) și este atenționată de ceea ce urma să se întâmple: devastarea Troiei)

Cassandra
(în timpul somnului agitat, visează și spune lucruri
cu voce tare)

Voi avea curaj să-nfrunt
Paris, ești fratele meu și sunt
Pe veci a ta soră loială
Troia e a noastră, nu e boală
Pe care tu să voiești a o trata
Cu sabia și legea ta.
Iartă-ți mama că te-a dus
De mic acolo-n munte sus
Pe Ida, dar a vrut un bine
Că altfel erai mort de mult și tu știi bine.

Paris
(ce apare în visul Cassandrei și îi spune)

Nu pot a uita cum
De mic am fost lăsat în drum
Viața ta a fost frumoasă
Ai avut casă și masă
Ai avut împărăție
Ai avut apă și vie
Ai avut belșug la masă
Ai avut a fi frumoasă.
Cum poți tu acum a-mi cere
Să mă fac că uit când iele
Stau să mă ademenească
Pentru viața cea regească
Pe care de-o voi avea
Voi trăi cum trebuia
Să trăiesc de la-nceput
Dar Hecuba nu a vrut
A crezut în zis-a ta
Marș de-aici. Tu sora mea?
Vei dispărea ca și focul
Când e stins cu apă, șocul
Va fi mare și mai mare
Când va veni din lumea mare
Elena cu mine aici
Să fim regi pe Troia, zici
Doar când lumea s-a sfârși
Cu ea și noi vom pieri.
Până atunci vom merge la braț
Cu alt braț va fi nesaț
Și-om râmâne în istorie
O amintire și un strop de glorie.

Cassandra
(îngânând în vis, adresându-se lui Paris)

Frate, eu doar am prezis
Ce de Domnul era scris
Nu am vrut să îți fac rău
Am crezut în crezul meu.
Lasă ura și socoate
Că ne ești pe veci doar frate
Și orice ai vrea să faci
Ura Domnului o atragi
Și vei pătimi și tu
Așa cum e dat acu`
Pentru cei ce lovesc strâmb
Pe ai săi, de rang și strâng
Toată ura și necazul
Trist și gros îți va fi obrazul.


- va urma -

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!