poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2497 .



Curcubeul
scenariu [ Teatru ]
(piesă pentru copii)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [patriku ]

2010-10-10  |     | 



Personaje:
Omul în culori
Omul gri



În fața scenei atârnă panglici în culorile curcubeului sau chiar o proiecție, muzică pe fundal, atmosferă liniștită. Intervine o voce:

VOCE: Ce frumoase sunt culorile, ce sentimente plăcute ne dau, toți admirăm curcubeul, este ceva deosebit, un fenomen ce ne dorim să îl vedem cât mai des. E legătura dintre pământ și cer, un pod împodobit frumos, e pălăria ploii. Chiar și așa, a existat pe vremuri un om gri ce nu iubea culorile, nu știm de ce, dar le ura. Acest om gri trăia într-o lume gri, lipsită de culoare, lipsită de vietăți, o lume seacă. Într-o zi după o ploaie caldă de vară, pe cerul lumii s-a ivit curcubeul. Nervos din cale afară, omul gri (apare în scenă) a încercat să îl distrugă, s-a chinuit (acesta sare după panglicile colorate) dar nu a reușit să prindă toate culorile, doar culoarea roșie (ia roșul din curcubeu și pleacă). În acel moment celelalte culori au căzut pe pământ iar curcubeul nu s-a mai arătat niciodată (cad culorile).

Se deschide cortina.
Scena este împărțită în două, jumătate este colorată, cu flori, fluturi și omul în culori, vesel și zglobiu; cealaltă jumătate este lipsită de culoare, gri, fără flori sau vegetație și omul gri care stă posomorât. Omul în culori are în mână flori de diferite culori cântă și dansează (detaliu: lipsește culoarea roșie)

OMUL ÎN CULORI: (Cântec) Florile sunt colorate
Florile sun vii
Culorile sunt minunate
Culorile sunt vii (repetă de 2 sau de 3 ori)
Nu există loc pe lume
Fără de culori
(se oprește brusc, ajunge la granița cu lumea gri)
Vai, ce este aici? Unde sunt culorile, florile, iarba, totul? Nu se poate, cred că am un coșmar, nu am văzut așa ceva niciodată, acest loc trebuie să fie foarte trist, nimeni nu poate trăi într-un astfel de loc, fără pic de vegetație, fără pic de culoare, cred că nici curcubeul nu s-a arătat aici vreodată. Hm, curcubeul, a trecut mult timp de când nu am mai văzut unul, foarte mult timp, oare ce s-a întâmplat cu el? Au trecut foarte mulți ani de când am văzut ultimul curcubeu, eram cam prin această zonă, puțin mai încolo căci nu am văzut acest loc, a dispărut brusc și m-am speriat, am alergat spre casă, de atunci nu l-am mai vazut ce păcat, era atât de frumos. (cade pe gânduri) Da, acum hai să înveselim lumea aceasta (nu îl vede pe omul gri și începe să pună flori colorate, apare omul gri foarte supărat)

OMUL GRI: Cine ești și ce cauți aici?

OMUL ÎN CULORI: Sunt un om bun, vroiam să aduc puțină culoare pe acest tărâm.

OMUL GRI: N-am nevoie, pleacă.

OMUL ÎN CULORI: Dar... uite ce monotonă e lumea fără culori, parcă aceste flori înveselesc locul, nu îți place?

OMUL GRI: Nu, nu îmi place, urăsc culorile (ia florile și le aruncă în lumea colorată, îl îmbrâncește pe omul colorat) Hai pleacă, au mai existat și alții care au încercat să mă invadeze cu aceste culori urâte, și nu au sfârșit bine, tot eu am învins, așa că du-te și să nu mai calci aici niciodata.

OMUL ÎN CULORI: Hei, mohorâtule, eu vreau să fac un bine.
OMUL GRI: Fă în altă parte papagalule.

OMUL ÎN CULORI: Să știi că papagalii sunt frumoși așa că nu m-ai jignit deloc… urâtule.

OMUL GRI: Pleacă am zis.

OMUL ÎN CULORI: Sau ce? Mă bați?

OMUL GRI: Da!

OMUL ÎN CULORI: Bine, am plecat dar ne mai vedem noi.

OMUL GRI: Ai trei secunde: unu, doi, trei…

OMUL ÎN CULORI: Bine, bine.

OMUL GRI: Fricosule…

(Omul în culori pleacă și începe să caute în lumea lui toate culorile curcubeului pentru a le duce în lumea gri)

OMUL ÎN CULORI: Bine, m-a izgonit, dar eu nu pot trăi cu aceste gânduri ce mă apasă… Această lume este complet lipsită de culori, de veselie, de poftă de viață, nici curcubeul nu mai există, cred că acest om gri are legatură cu dispariția sa dar poate mă înșel, sunt supărat pe el și mă pripesc. Să nu fie acel om despre care se spune că a furat curcubeul. Am să încep să caut toate culorile curcubeului și le voi duce în lumea gri, poate așa am să îl îmbunez și voi vindeca aceasta lume de nonculoare…
Florile sunt colorate
Florile sunt vii
Culorile sunt minunate
Culorile sunt vii (repetă de 2 sau de 3 ori)
Nu există loc pe lume
Fără de culori…

(Omul în culori caută culorile, în acest timp acțiunea se mută în partea gri a scenei, unde omul gri scoate o cutiuță și începe să îi vorbească)

OMUL GRI: Bine că a plecat acest om ciudat, acum din păcate mi-am adus aminte de tine, cea mai mare realizare a mea. Poate că ar fi trebuit să te arunc, să te distrug, dar oricum de aici nu vei scăpa niciodată, de asta voi avea eu grijă. Ați încercat să mă schimbați, voi, nenorocirilor, nu pot, nu pot să vă mai vad, mi-e frică și să deschid cutia să nu cumva să scapi și să mă cotropiți din nou. Hm… mai demult eram și eu ca acest om ce mi-a invadat azi spațiul, iubeam culorile, curcubeul, florile, fluturii (vorbește cu melancolie). Era o zi frumoasă, vară, soare, cald, eu mă plimbam pe o campie cu multe flori, dar în special multi maci, de un roșu superb, culoarea mea preferată. La un moment dat un nor a acoperit cerul și a început să plouă, a fost o ploaie scurtă de vară și pe cer a apărut magnificul curcubeu… Eu nu m-am putut abține, am vrut să îl ating, să prind măcar o culoare, am tot sărit, m-am chinuit (mimează acțiunile ce le povestește) și minunea s-a produs, am reușit să iau culoarea roșie, eram atât de fericit… dar acest lucru a avut urmări foarte grave, curcubeul nu a mai putut să reziste fără una din culorile sale și s-a prabușit, de atunci nici nu a mai apărut pe cer… nici culoarea roșie nu a mai cuprins natura, am încercat să îmi repar greșeala dar nu am reușit, la un moment dat am abandonat lupta… așa că acum sunt blestemat să trăiesc într-o lume fără culori. Au trecut mulți oameni pe aici ce au încercat să mă îmbuneze dar i-am alungat, nu vreau să mai văd culori, sunt vinovat și trebuie să-mi ispășesc pedeapsa. (Începe să plângă)

Acțiunea se mută în lumea colorată

OMUL ÎN CULORI: Iată: am găsit galben, portocaliu, indigo, verde, albastru, violet dar fără roșu, acesta a dispărut odată cu regretatul curcubeu. Cum să refac curcubeul dacă nu am toate culorile? Trebuie, totuși să încerc.

Pleacă și ajunge în lumea gri unde îl vede pe omul gri cu acea cutie în mână.

OMUL ÎN CULORI: Hei, ce ai acolo?

OMUL GRI: Nimic… ce cauți aici? Ți-am spus să nu mai vii aici niciodată.

OMUL ÎN CULORI: Ascultă, nu știu de ce nu vrei să accepți culorile, dar crede-mă, te vor înveseli.

OMUL GRI: Nu le vreau.

OMUL ÎN CULORI: Încearcă măcar.

OMUL GRI: Nu, nu pot, pleacă acum.

OMUL ÎN CULORI: Nu plec, trebuie să te fac să înțelegi importanța culorilor în viață, sunt pline de bucurie, viața e urâta fără culori…

OMUL GRI: Și crezi că eu nu știu asta?

OMUL ÎN CULORI: Și atunci?

OMUL GRI: Sunt blestemat, de când nu ai mai văzut curcubeul?

OMUL ÎN CULORI: De foarte mult timp, și nici culoarea roșie…

OMUL GRI: Vezi? Pleacă, lasă-mă să-mi plâng soarta.

OMUL ÎN CULORI: Spune-mi ce s-a întâmplat, poate pot să te ajut.

OMUL GRI: Nu poți, nimeni nu poate.

OMUL ÎN CULORI: De unde ști, încearcă.

OMUL GRI: Nu, am zis nu, pleacă acum sau te voi forța să pleci.

OMUL ÎN CULORI: Nu plec nicăieri până nu îmi spui care e povestea ta.

OMUL GRI: Nu îți spun.

OMUL ÎN CULORI: Uite cum stă treaba, știu cine ești, se spun tot felul de lucruri despre tine…

OMUL GRI: Da? Și ce se spune?

OMUL ÎN CULORI: Se spune că tu ești cel ce a furat curcubeul, ești un om rău în ochii tuturor, poate până la urmă te pot face să înțelegi că nu e bine ce ai făcut.

OMUL GRI: Dar nu este deloc așa.

OMUL ÎN CULORI: Spune-mi, eu te ascult.

OMUL GRI: Și eu iubeam curcubeul, florile, fluturii (vorbește cu melancolie). Era o zi frumoasă, vară, soare, cald, eu mă plimbam pe o câmpie cu multe flori, dar în special mulți maci, de un roșu superb, culoarea mea preferată. La un moment dat un nor a acoperit cerul și a început să plouă, a fost o ploaie scurtă de vară și pe cer a apărut magnificul curcubeu… Eu nu m-am putut abține, am vrut să îl ating, să prind măcar o culoare, am tot sarit, m-am chinuit… Nu, nu trebuie să îți spun nimic.

OMUL ÎN CULORI: Hai spune.

OMUL GRI: Nu

OMUL ÎN CULORI: Totuși, ce ai acolo în cutie?

OMUL GRI: (o ascunde la spate) Ce cutie?

OMUL ÎN CULORI: Aceea.

OMUL GRI: Care? Nu am nicio cutie.

OMUL ÎN CULORI: Ba da, ai ascuns-o la spate. Am văzut.

OMUL GRI: Nu-i adevărat.

OMUL ÎN CULORI: Arată mâinile.

OMUL GRI: Nu vreau.

OMUL ÎN CULORI: Deci e acolo.

OMUL GRI: Ce?

OMUL ÎN CULORI: Cutia, hai nu mai minți, am văzut că ai ascuns-o la spate.

OMUL GRI: Bine, uite cutia. Și ce-i dacă?

OMUL ÎN CULORI: Ce e în ea.

OMUL GRI: Nimic ce te-ar interesa, lucruri personale.

OMUL ÎN CULORI: OK, bine, trebuia să spui așa de la început, nu mai insistam.

OMUL GRI: Foarte bine, acum te rog să pleci, nu mă încântă prezența ta.

OMUL ÎN CULORI: Bine… plec.

Omul în culori se preface că pleacă dar se întoarce brusc și încearcă să îi ia cutia omului gri, cei doi se ceartă, se fugăresc, se luptă până când cutia cade pe jos și se deschide iar cei doi rămân blocați, omul în culori ia cutia și scoate din ea culoarea roșie. E fericit, începe să cânte.

OMUL ÎN CULORI: Florile sunt colorate
Florile sunt vii
Culorile sunt minunate
Culorile sunt vii (repetă de 2 sau de 3 ori)
Nu există loc pe lume
Fără de culori…
De ce nu ai spus că ai o asemenea comoară?

(omul gri îi ia culoarea din mână și o pune la loc în cutie)

OMUL GRI: Nu e nicio comoară. E un blestem. Pleacă acum și lasă-mă în pace.

OMUL ÎN CULORI: Dar împreună putem să refacem lumea așa cum a fost la început, uite, am aici celelalte culori ale curcubeului. Hai să le unim.

OMUL GRI: Nu, nu, pleacă.

(Îl îmbrâncește, iar omul în culori se îndepărtează abătut)

OMUL ÎN CULORI: (cu spatele la el) Eu te puteam ajuta…

OMUL GRI: Eu sunt de vina, am luat roșul din curcubeu și totul a fost distrus, am încercat să îmi repar greșeala dar nu am reusit. Nu mai are rost să mai încerc nimic. M-am resemnat, acum a venit el să mă facă să mă întorc de unde am plecat, nu mai e cale de întoarcere, gata. (pune cutia jos, se uită la ea un timp, vrea să pună mâna pe ea dar renunță. Se aude pe fundal o melodie lenta, iar omul gri adoarme. Acțiunea trece în partea cealaltă)

OMUL ÎN CULORI: Ce păcat, am fost atât de aproape să reunesc culorile curcubeului, dar m-a oprit acest om cu suflet negru, nu înțeleg de ce nu vrea să îl ajut, nu pot înțelege. Tot ce trebuie să fac e să mă duc pe furiș să fur culoarea și poate așa își va da seama ce greșeală a facut. Da, voi fura roșul, lumea are nevoie de roșu!

Pleacă spre tărâmul gri, în acest timp omul gri se trezește brusc, speriat.

OMUL GRI: Vai nu, ce am făcut, am avut ocazia să îndrept greșeala și am refuzat ajutorul, trebuie să îl caut pe omul în culori.

Se ridică și la graniță se lovesc cap în cap și cad amândoi.

OMUL GRI: Tu ești, ascultă…

OMUL ÎN CULORI: Nu, nu e ceea ce crezi, te pot ajuta, lasă-mă te rog.

OMUL GRI: Da știu, am înțeles, mă bucur să te văd.

OMUL ÎN CULORI: Da?

OMUL GRI: Da, uite am culoarea, hai să le împreunăm.

OMUL ÎN CULORI: Da, ce bine!

Omul în culori ia culorile și le așează pe omul gri, acesta începe să zâmbească, se feresc amândoi și descoperă lumea gri, iar sub ea se pot vedea acum culori ca și în cealaltă parte, de sus cad petale de maci, cei doi încep să cânte împreună:
Florile sunt colorate
Florile sunt vii
Culorile sunt minunate
Culorile sunt vii (repetă de 2 sau de 3 ori)
Nu există loc pe lume
Fără de culori…

Cortina.

VOCE: Iar din acea zi curcubeul a luminat din nou viața oamenilor.

Sfârșit

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!