Mergea cu miinile infundate in buzunare. Petrecuse pina la urma o zi minunata. Fata ii placuse si se intretinusera natural, de parca s-ar fi cunoscut de cind lumea. Ii placeau astfel de intilniri in care nu existau momentele acelea stinjenitoare de tacere, surisurile fortate, intrebarile stupide si toate celelalte. De data aceasta totul fusese aproape perfect. Aproape.
La un moment dat, o fraza de-a ei ii sunase strident. Ceva din ceea ce spunea sugera altceva, era legat de ceva mult mai vechi si mai complicat decit simpla lor discutie, poate ceva din trecutul lui; acum, dupa operatie, nu-si mai aducea aminte chiar totul. Poate ca intr-adevar era ceva din trecutul lui.
Totusi, in rest totul decursese cum nu se poate mai bine; ii propusese chiar si o alta viitoare intilnire si spera ca de data aceasta sa nu mai uite. De aceea avusese grija sa fie doar peste citeva zile. ‘Ha!, pe cine amagesc eu?’ se intreba in sinea lui. In fond nu vroia decit sa o aduca mai repede in patul lui. Sau al ei, chiar nu avea nici o importanta.
Era o femeie tare frumoasa; si putuse spune asta chiar atunci cind, iesind amindoi din cinematograf, el mersese prin intuneric in spatele ei. Si putuse admira soldurile ferme, bine conturate intre mijlocul subtire incit il putea cuprinde doar cu o mina (asa isi imagina el acum) si picioarele acelea interminabile, atletice, cu pulpele exact cum ii placeau lui, un pic umflate si prelungite cu o glezna fina. Iar cind iesisera afara avusese surpriza sa descopere ca si restul era la fel de atragator. Avea buze carnoase, rosii, de un rosu aprins ca al gheiselor pe care le admirase la Osaka in barurile acelea de noapte; avea ochii negri ca ai tinerelor navajo si parul asemenea, lung si drept coafat insa tot pe o parte, umbrind un git delicat si alb. Era fardata si atunci i se paruse ca asta strica un pic din frumusetea ei naturala. Iar sinii, ‘Ah!, sinii’ gemuse atunci si gemea si acum cind se gindea la formele acelea pline, elastice, de forma merelor rascoapte tocmai bune de cules, cu mugurii intrezarindu-se bruni prin semitransparenta sutienului si a bluzei de matase subtire. Avusese un gind nerusinat atunci cind isi imaginase ca daca chiar si asa, cu doua piese de imbracaminte deasupra lor, sfircurile acelea erau asa frumos si evident reliefate inseamna ca ce se ascundea dedesubt intrecea orice imaginatie. Si abia astepta sa poata descoperi toate secretele corpului aceluia superb, in tihna, somnolind linga corpul ei asudat dupa prima partida exploziva de amor careia i-ar fi cazut prada imediat ce ar fi intrat pe usa. La el sau la ea, chiar nu avea nici o importanta.
Mersesera agale intr-o promenada prelungita de pe Tahico Ave. pina in Sky Square, la obelisc, unde se despartisera urindu-si reciproc ‘Noapte buna!’, ea pretextind ca trebuie sa participe la o intrunire a Civic Action Group, probabil una din acele mii de asociatii care consumau banii contributorilor dind de baut cite un suc tuturor celor care ascultau speech-urile ‘expertilor’ chemati sa le vorbeasca. El fara sa pretexteze nimic; fusese de ajuns o privire a ei ca sa-l faca sa inteleaga ca nu va fi aceea seara expeditiei postludice tihnite a corpului ei. O urmarise un timp departindu-se in directia Centrului de conferinte; mersul ei ii trezea cele mai fine simturi plecase de acolo parca si mai infierbintat.
Caldura incepea sa se retraga si cu toate acestea alesese trotuarul umbrit de giganticii zgirie nori pentru a ajunge acasa. Mergea cu miinile infundate in buzunare in seara unei zile care se sfirsise minunat. Si totusi, ceva, in subconstient ii macina carnea spiritului, ceva i se insurubase in ghemul tuturor senzatiilor din ziua aceea si incepea sa stringa in jurul lui, ca un fus, toate itele …