poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de același autor






Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 286 .



Moartea Elizei
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [katy ]

2018-05-04  |     | 



Eliza se uită abătută la frunzele de ceai din ceașcă. De data nu are necesitatea de a-și ghici destinul. Știe exact când va muri. Cancer cu evoluție avansată. Mai are de trăit câteva zile. Sentimentele pe care le trăiește sunt absolut răvășitoare. Își simte inima de plumb. Respirația îi este un nor de praf dintr-o zonă industrială. Perdeaua albă din dreptul gândurilor sale, care până acum despărțea orizontul mării de interiorul calm al minții sale, s-a transformat într-o cortină grea și întunecată care îi apasă creștetul. Toate visele în care își găsea până acum sensul s-au prefăcut în rămășițe de scrum. Sunt cazuri în care moartea nu poate fi prevăzută. În cazul ei, însă, i s-a spus foarte precis: vei muri în 72 de ore.

Ce poți să faci în acest timp? Ce greșeli poți repara? Ce căi ale destinului poți să le schimbi? Cât sens mai au micile tale supărări pentru că X a mers la teatru fără tine sau Y a preferat să te bârfească în loc să vorbească cu tine despre hiperhidroză, mai ales când e vorba de o discuție între doi medici? Sau că după infinitele polemici cu soțul, prin care trebuia să alegeți să cumpărați la casă fie acvariu, fie cățel, acesta, dintr-o simpatie excesivă pentru animale și pentru sine a decis de unul singur să le ia pe amândouă, anulând, tot singur, prin gestul său, viitoarele câteva concedii de care nu ați avut parte niciodată?

Frunzele negre de ceai acoperă cu totul jumătate din cană și Eliza înțelege cel mai bine cum e să fii pe jumătate viu, pe jumătate mort. Totuși a avut parte de puțină fericire în ultimele câteva luni, în care, pe de o parte, și-a terminat nuvela ”Omul care a renunțat la calculator”, iar pe de altă parte, chiar a făcut-o.

Pentru prima dată în viață a trăit fără să-și conecteze deloc calculatorul și brusc a căpătat o grămadă de timp liber. De când tatăl ei a murit, iar pe mama a luat-o la dânsa acasă, nu mai avea nevoie nici măcar să intre pe skype. În sfârșit, scria pe hârtie. Trecuseră zece ani de când nu mai făcuse asta. Înainte de a începe, a mângâiat cu dragoste carnețelul pe care urma să scrie. A căutat să-i simtă textura. L-a mirosit. L-a strâns la piept. Oare de ce? Oare cum a putut să renunțe de scrisul pe hârtie? Și pentru ce? Pentru o adunătură de pixeli care dispar într-o miime de secundă odată cu electricitatea?

S-a ridicat de pe scaun și a aruncat la gunoi frunzele de ceai, apoi a pornit jetul de apă și a spălat îndelung ceașca, uitându-se în curtea penetrată de lumină în mici petici sub vița de vie care se întindea între cerul azuriu și asfalt. Se mutase de numai câteva zile. În sufragerie, într-un acvariu imens situat între două fotolii, înotau 30 de peștișori lipsiți de agresivitate. În curte, chiar lângă poartă, lătra un pui de husky siberian. În stânga, pe un petec îngust de pământ, răsăriseră câteva tulpini de frunze de mentă.

Eliza fusese la mai multe înmormântări, dar la niciuna dintre ele nu observase cât de lipsit de viață este mortul, doar la înmormântarea tatălui său. Niciodată nu i se mai păruse atât de înfiorătoare nemișcarea unui corp. Nemișcarea sinonimă cu moartea. Lipsa totală a mișcării. Recele monumental al corpului. Paliditatea absolută. Conștiința clară a faptului că eritrocitele, dacă și mai există pe undeva, până și ele stau locului, nelegate de fier, lipsite de orișice coordonare. Sistemul Purkinje totalmente neatins de parasimpatic. Lipsa impulsurilor. Inactivitatea mediatorilor chimici. Absența receptorilor tactili. Necontractilitatea inimii. Amorțirea tecii de mielină. Înghețarea limfei. Lipsa pilozității, a lacrimilor, a capacității de vasoconstricție. Dezbrăcarea completă de gânduri.

Ea știa exact ce urmează să o aștepte. La ce ar fi trebuit să se gândească acum? La cei câțiva oameni pe care i-a iubit și care poate că în anumite momente i-au întors dragostea? La aceea că a înțeles atât de tardiv că cel mai nobil sentiment din lume te transformă în sclav și că nu există străin care să te iubească fără să fie capabil să te privească ca pe o unealtă în scopul atingerii micilor și inutilelor sale aspirații, pe care, în cele din urmă, Dumnezeu i le va răvăși cu aceeași intensitate cu care respectivul s-a putut folosi de meschinătatea sufletului său.

Ce ar putea face acum decât să se plimbe câteva ore la mare, îmbrăcată în alb? Poate chiar să intre în apa limpede și rece a lui mai, ca să se simtă vie încă o dată, după care să se usuce cu un prosop, să-și schimbe hainele acolo, la plajă. Pe cele ude să le arunce. Să se întoarcă acasă, să ia loc la biroul său luminos, de care s-a bucurat doar câteva zile, și pe un număr precis de foi A4 să scrie unul și același text, cu cea mai frumoasă caligrafie pe care o poate avea:

”Cu adâncă tristețe pentru inevitabilul eveniment care se va întâmpla, vă invit la înmormântarea mea, care va avea loc în data w, la ora z.
A dumneavoastră,
Eliza”

Să le împăturească cu grijă, să le pună în plicuri bine închise, scriind pe o parte adresa destinatarului, iar pe cealaltă parte, simplu, fără nicio adresă, prenumele său. Să lipească încet timbru după timbru pe toate plicurile și să le împingă ușor în cutia poștală, având sentimentul acela că ai pierdut ceva definitiv și ireversibil de fiecare dată când se aude impactul dintre plic și suprafața cutiei. Să știe că până și aceste gesturi le face pentru ultima dată.

.  | index











 
shim Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. shim
shim
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!