poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de același autor






Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 402 .



Ultima șansă
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [marius nițov ]

2018-01-19  |     | 



Cu încredere poți să valorifici timpul, chiar să-l transformi într-un culoar spre izbăvirea din degradare, descompunere. Mulți oameni intră într-un fel de pierdere a sensului existențial și bâjbâie în stări degradante din care nu mai văd soluții. Se ascund de ei în spatele unei piramide de mucuri și scrum, sticle de toate mărimile. Karl Johnson își pierduse totul din cauza pariurilor. Aveți imaginea unui om care și-a jucat toată agoniseala de o viață pe un singur meci? Spunea că auzise o voce noaptea și nu făcuse altceva, doar a urmat îndemnul îngerului. Stătea la Ibis London Earl’s Court Hotel, nu mai avea bani și împrumuta de la cei apropiați. Visurile unui câștig fabulos îi răpise orice raționament normal. Ba, spunea că e sigur pe apropierea unei mari lovituri financiare și trăia sub anestezia unei iluzii. Dar ce iluzii avea! Se vedea proprietarul unor vile în cele mai exotice locuri, înconjurat de mulțimi, urcând la brațul unei frumuseți într-un Rolls-Royce. Asta, fără să-și dea seama că visurile erau ca imaginile celor aflați în ultimele clipe. Mai rău, credea că vocea imperativă era semnul unei alegeri, poate nu a înțeles bine data meciului și din cauza asta pierduse. Cu toate acestea, nu mai avea lire să-și continue visul, o dependență de fapt. Și otrava asta de a paria nu ținea cont de pierderile suferite, visul reușitei era în realitate lațul care se strângea în jurul gâtului. Pe drumul îngust spre hotel auzi un strigăt:
- Karl, Karl, unde mergi așa grăbit, nu mai vezi pe nimeni? era Bob, singurul prieten care îi înțelegea afecțiunea.
- Oh, Bob, nu știu de unde să fac rost de bani, nu mai am de hotel, mă vor da afară ca pe un câine!
- Câte zile mai ai? Îți fac o invitație la mine, Sandra e plecată la părinți în Dublin. Am loc… , era chiar o invitație tentantă, nu îl costa niciun penny.
- Am să mă gândesc la propunere, sună grozav. Refuză să-i dea un răspuns afirmativ și mai spera să prindă câștigul cel mare.
Meciul dintre Chelsea și Leicester i se păru potrivit pentru a-și arunca ultima rezervă. Așa că a mers la amanet să-și valorifice tabachera de aur. O amintire frumoasă de la fostul socru, un căpitan în marina regală. Marea șansă era în data de 13 ianuarie 2018, nici nu mai lua în calcul ghinionul proverbial al cifrei. Ajunsese pe Stamford Bridge cu două ore înainte de partidă. A vrut să vadă la fața locului concretizarea visului. Obținuse 2500 lire pe tabacheră și îi puse la bătaie pe victoria lui Chelsea. Își freca mâinile de bucurie, Chelsea avea un atac valoros: Morata, Hazard, Bakayoko, Fabregas, Willian. La gândul victoriei, Karl nici nu băgă în seamă cum trecuse așteptarea. Dar după un început furtunos, timpul se scurgea în favoarea celor de la Leicester. În minutul 68 un cartonaș roșu luat de apărătorul celor din Leicester a mărit speranțele. Dar ce ratări din fața porții! Șuturi multe în picioarele apărării aglomerate, mingi respinse de Schmeichel. Și nimic la nimic, minus 2500 de lire. O altă lovitură primită de Karl, cota de 1, 85 îi aducea un câștig frumos, mai recupera ceva din ce pierduse. Intrase într-o depresie atât de puternică, că la un moment dat nu-și mai amintea adresa lui Bob. Ar fi vrut să-i spună de noul eșec, dar încet s-a gândit să se spânzure în camera de hotel. După mult timp, era noapte, a ajuns la apartamentul său. Încet, ca într-o hipnoză și-a pregătit totul, cuiul de care era agățată lustra rezista. Dar în cameră începea să se lumineze și o teamă inexplicabilă îl stăpâni într-atât de tare, că tremurul mâinilor și corpului nu-i mai dădea nicio putere. A văzut prima dată în viață un înger sau o făptură luminoasă care într-o hologramă îi prezentă în câteva clipe viața. Și își dădea seama că gestul lui era o fugă rușinoasă din fața unei constrângeri făcute cu bună știință. Ceva cu totul inexplicabil se întâmplă, lui Karl nu-i mai era teamă de făptura ciudată din față. Începuse să-i vorbească:
- Dacă ești înger sau extraterestru, te rog nu pleca. Am nevoie acum de un prieten. Nu știu cum să-ți spun.
- Sunt doar vocea care te-a îndemnat să joci, dacă aș fi fost ce credeai nu ajungeai aici. Și extratereștrii cred în Forța echilibrului din univers, dar noi suntem energii telurice, condamnate aici în țărână. Și lumina asta e o amăgire, peste câteva clipe nu o mai vezi.

.  | index











 
shim Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. shim
shim
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!