poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de același autor






Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 152 .



Navigator pe fund de oale
proză [ ]
Noe

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [sorinucu ]

2017-12-04  |     | 



Am văzut lucruri incredibile de-a lungul vieții mele de barman dar nimic mai uluitor decât acel marinar cu perciuni albi și stufoși care se prezentă într-o zi în fața mea cerând o oală de vin roșu de butură. Când a avut-o între mâini s-a așezat tacticos cu ea la o masă retrasă, și-a suflecat mânecile și a început să caute pe fundul ei. Nea Titi de la masa alăturată l-a întrebat ce face. Marinarul și-a scos mâinile colorate de vin și a răspuns că toate fântânile, toate lacurile, mările și oceanele păstrează pe fund comori imposibile și cadavre de naufragiați. Și nea Titi și toți ceilalți clienți au râs ironic. Marinarul n-a reacționat, mi-a plătit, s-a șters pe mâini și a dispărut pe ușă afară. În seara următoare a venit și a repetat același ritual cu mânecile suflecate, căutând comori inventate în adâncimea minimă a unei noi oale de vin roșu. După vreo săptămână, când deja ajunsesem cu toții să-l credem un nebun care-și face tratament la mâini cu vin roșu de butură, sparse deodată liniștea de la miezul nopții din bar cu o exclamație de surpriză. Cu toții asistam la minune: marinarul scotea din oala cu vin pumni de monede de aur, de bijuterii antice și chiar lingouri. După ce a scos bogății suficiente ca să nu fie nevoit să mai muncească nicio zi din restul vieții sale, marinarul a venit la tejghea și mi-a pus tot aurul pe ea. Ți-l cumpăr, mi-a zis obosit. Ți-l vând, am răspuns fericit. Habar n-aveam că în acel moment începea necazul vieții mele. Am cutreierat sumedenie de baruri și taverne din nenumărate țări cumpărând și mai nenumărate oale de vin roșu de toate soiurile, în care am căutat comori cum văzusem la marinarul cu perciuni albi și stufoși. După mai bine de un an, deja aflându-mă în pragul sărăciei, au venit la mine doi tipi cu halate albe care m-au îmbrăcat forțat cu o cămașă ciudată și m-au adus în acest loc și mai ciudat unde, în ciuda tratamentului la care sunt supus, nu mă las: caut cu mânecile suflecate pe fundul tuturor paharelor, farfuriilor și oalelor care-mi cad în mână. Cred cu tărie în acel marinar.

.  |











 
shim Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. shim
shim
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!