poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de același autor






Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 131 .



Până unde se întinde pielea (30)
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [abcdefghi ]

2017-04-06  |     | 



În jurul cimitirului se întinde un gard mare care ascunde priveliștea pestriță a trecutului și păstrează intimitatea celor ce s-au învelit cu coaja uscată de bubă ce e pe cale să pice de pe piciorul cald al existenței. O ultimă scânteie de lumină se risipește în spatele gardului, topindu-se într-o căldură supusă. Timp în care cei doi au povestit, până la plecarea totală a umbrei întinse la picioarele unei cruci pe care cineva, indiferent, a scris un nume a cărui dispariție nu îl deranjează. Cezar a povestit tot ce s-a întâmplat, străduindu-se să își amintească acel șir de evenimente, care se tot rupe în mâinile lui și îl repară conștiincios, fără să piardă vreo piesă. Vorbește de întâmplări, care, odată ieșite afară par de necrezut, dar continuă cu privirea în pământ, încercând să evite contactul vizual și posibilul gând din mintea fetei cum că ar fi nebun. Expresia de pe chipul ei nu lasă prea mult să iasă la iveală. Ar putea foarte bine să creadă cu adevărat tot ce a fost povestit până în momentul de față, cum, de asemenea, este posibil ca aceasta să nu fi crezut nimic, dar a rămas lângă el dintr-un sentiment de milă, de frică, sau din amestecul acestor două senzații. Cezar s-a oprit la un moment dat din drumul pe care l-a parcurs cu mintea, ia o gură de aer și cu mult curaj își ridică în sfârșit privirea din pământ, încercând să o găsească pe a ei.
- Ce cauți?
- Țin minte că aveam o sticluță de votcă în buzunarul din spate.
- Cine umblă cu tărie în geantă? What the fuck... nu mă așteptam la așa ceva.
- Ar fi mai bine să nu ai așteptări deloc, de la nimeni. Și nu mai presupune că mă cunoști. Abia am scos câteva vorbe, nu știi nimic despre mine și oricum, dacă e adevărat ce mi-ai povestit până acum nu ar trebui să te mire comportamentul meu, mai ales că semănăm atunci când vine vorba de viciu. A, gata. Am găsit-o.
- Ce e acolo, lângă? Da, caietul ăla.
- Mai scriu câteodată. Nu sunt chestii faine, dar știi și tu... merită să încerci. Poate cândva, dacă mă țin de treabă, o să trec de stadiul ăsta.
- Pot să văd?
- Da, mi-e indiferent.
Cezar privește mai întâi coperțile. Pe cea din spate sunt niște mâzgălituri – probabil rezultatul unei testări a pixului, care ori a înghețat, ori a rămas fără pastă. Îl deschide la o pagină oarecare.

În față se ridică o casă
Care nu se deosebește cu nimic de celelalte, iar înăuntrul ei
Se vede prin suprafața geamului un bărbat care schimbă postul
La Tv până se oprește la un film horror cu două femei omorâte
Pe podeaua pe care se întinde acum sângele în jurul poșetei
Care i-a aparținut uneia dintre cele două doamne, din care
Iese o fotografie alb-negru, al cărei cadru cuprinde un sicriu de lemn
Deschis, în care o mână moartă pare să acopere un bilet pe care este scris :
În față se ridică o casă
Care nu se deosebește cu nimic de celelalte, iar înăuntrul ei
Se vede prin suprafața geamului un bărbat care schimbă postul
La Tv până se oprește la un film horror cu două femei omorâte
Pe podeaua pe care se întinde acum sângele în jurul poșetei
Care i-a aparținut uneia dintre cele două doamne, din care
Iese o fotografie alb-negru, al cărei cadru cuprinde un sicriu de lemn
Deschis, în care o mână moartă pare să acopere un bilet pe care este scris :
În față se ridică o casă
Care nu se deosebește cu nimic de celelalte, iar înăuntrul ei
Se vede prin suprafața geamului un bărbat care schimbă postul
La Tv până se oprește la un film horror cu două femei omorâte
Pe podeaua pe care se întinde acum sângele în jurul poșetei
Care i-a aparținut uneia dintre cele două doamne, din care
Iese o fotografie alb-negru, al cărei cadru cuprinde un sicriu de lemn
Deschis, în care o mână moartă pare să acopere un bilet pe care este scris :
În față se rid...

- Interesant.
- Ia. Să văd unde ai deschis. A. Da, mă rog. Ești drăguț, dar știu că nu e chiar așa interesant. Au făcut-o alții mult mai bine.
- Chiar îmi place. Nu sunt vreun critic literar, dar îmi place ideea asta a imaginii în imagine. Și eu mă gândeam într-o seară să scriu un roman. O idee prostească, bineînțeles, n-aș fi în stare să dezvolt nici o idee în mai mult de 5 rânduri. Dar mi-ar fi plăcut să am un personaj principal, sau care să pară că e principal și să îți dea senzația că nu are cum să i se întâmple ceva nașpa și după primul capitol să moară.
- Ia uite cine își arată în sfârșit sămânța malefică.
Atmosfera sumbră pare foarte naturală. Nimeni nu mai spune nimic, dar nici nu se simte stânjenit de tăcerea lui, sau de tăcerea celuilalt. De multe ori, atunci când două sau mai multe persoane se întâlnesc și la un moment dat se lasă tăcerea, devine incomod. Nu este cazul și aici. Pauza calmă și liniștită își găsește puterea de a sta între ei tăcută și împlinită, fără teama de a fi alungată.

.  | index











 
shim Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. shim
shim
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!