Warning: strpos(): Offset not contained in string in /var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/templates/default/prose.php on line 291
Proză - <em></em>: - Până unde se întinde pielea (28) de Răzvan George Mirică
poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de același autor






Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 148 .



Până unde se întinde pielea (28)
proză [ ]
III - Deslușire

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [abcdefghi ]

2017-03-21  |     | 



Cam atât s-a mai păstrat din jurnalul lui Andrei. Nu știm câte pagini a avut când acesta a pus ultimul cuvânt în caiet sau dacă a continuat să scrie în fiecare zi până la sfârșit.
Despre cele două caiete cu însemnări prinse la începutul acestei povești nu am alte informații. Nici nu aș putea să am o părere despre despre modul în care au fost scrise.
Despre Moarte nu se pot spune multe, decât atât cât a lăsat El să se vadă prin ochii celor care își întâmpinau sfârșitul (lor sau al persoanelor dragi). Din aceste descrieri se desprinde doar o caracterizare fizică a Acestuia. Scriitorul nu ne înfățișează și corpul gândurilor lui. Bineînțeles, nu pot să exclud ideea că anumiți cititori ar putea să rupă aceste bariere și să citească în spatele cuvintelor mult mai mult decât ar fi vrut autorul să prezinte. Iar în această debara a scrisului, un cititor mai isteț ar găsi uneltele minții și alte lucruri pe care Moartea le ține ascunse, încercându-L, poate, un sentiment asemănător rușinii. Existența Acestuia, petrecută de un seniment puternic de neliniște, apare în fața noastră ca un fum dens. Nu se poate stabili data în care s-a născut, cum s-a născut (existând posibilitatea să se fi născut în stadiul maturității și să fi rămas dintotdeauna exact la fel, până în cel mai mic detaliu). Ne-a oferit, din câte am văzut, un fel de imagine masculină, dar Moartea este un nume feminim. Dacă am face un exercițiu de imaginație, ne-ar apărea o formă de viață travestită apărută odată cu timpul. Țin să presupun că Acesta (o să rămân la forma de masculin, binînțeles, fără vreo urmă de misoginism, ci din dorința de a păstra sincronizarea cu autocaracterizarea Acestuia) nu a avut părinți care să îi ofere un nume, sau care să îi cunoască genul, deci o să trag de aici concluzia că numele a apărut și el la începuturi și cineva l-a adus pe Pământ, cu condiția ca omul să îl ia ca atare, fără alte întrebări.
Întorcându-mă la însemnările Acestuia, voi face niște precizări ce consider că sunt necesare pentru a ne continua drumul în această poveste. Nu avem nici un indiciu despre alte scrieri ale Lui. Nu se știe dacă a mai scris vreodată, dacă va mai scrie, sau dacă se vor găsi indicii în această direcție. De asemenea, nu i se cunosc motivele. De ce a notat doar evenimentul morții, evenimentele petrecute în apropierea morții, gândul la moarte, sau momentele când persoanele urmărite de Acesta, au sentimentul unei sfârșeli ireparabile? Dacă ne-am permite un alt exercițiu de imaginație (cu mențiunea că nimeni nu ar fi îndreptățit să îi recunoască veridicitatea), am vedea tot acest demers ca pe un experiment al reacțiilor omenești în fața acestui ultim fior. Aș mai putea să mă întreb de ce a ales tocmai acest grup de persoane sau de ce una dintre ele este încă în viață, dar probabil m-aș împotmoli într-un alt nisip mișcător al posibilităților. Este necunoscut felul Lui de a ordona sfârșiturile pe Pământ. Posibil să aibă anumite motive – pornite dintr-o vină originară, sau din acțiunile înfăptuite de om, sau, aș risca să îl bănuiesc de un gram de subiectivitate. Tot dintr-un amar subiectivism, pe care mulți dintre voi îl vor urî, o să elimin posibilitatea unei forțe mai puternice decât Moartea, care să îi impună anumite lucruri.
Cele două caiete sunt momentul de pornire. Este necunoscut rolul lor pentru ceea ce va urma. Asta dacă au un rol și nu va fi o ruptură imensă între acestea și viața ce se va desfășura înaintea lui Cezar. Nu știu dacă întâmplările din trecut vor veni să lămurească la un moment dat evenimentele ce se vor desfășura în viitor sau dacă toate secvențele nu au fost decât coincidențe, fără să urmărească un scop anume. Probabil, cititorul acestui roman, s-ar aștepta ca, de exemplu, Vladimir, persoana cu care s-a întâlnit Andrei în închisoare, să reapară în această poveste, din moment ce apariția acestuia abia s-a făcut simțită și ieșirea lui din șcenă a părut temporară, judecând după misterul pe care l-a lăsat în urmă, fără să ni se dea vreo explicație legată de preocupările lui bizare. Există posibilitatea ca aceste chestiuni să se fi lămurit în paginile lipsă ale jurnalului, ce au dispărut (poate) dintr-un anumit motiv sau dintr-un accident. De asemenea, se poate ca aceste piese lipsă din puzzle-ul Vladimir să fi rămas pierdute și pentru Andrei. Nu avem de unde să știm dacă acesta a aflat ceva în plus, sau dacă, după ce a aflat, a preferat să păstreze informațiile pentru el, fără să le așeze în caiet. Dacă încercăm să ne gândim și la alte posibilități, ar mai fi posibil ca aceste lucruri care sunt vizibil absente (așa îmi spune ochiul auctorial), să se fi pierdut odată cu foile din jurnal, ale căror existență încă ne pare îndoielnică.

.  | index











 
shim Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. shim
shim
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!