poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2380 .



Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop - 23
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [grupex_2007srl ]

2014-03-02  |     | 



Dacă am fi fost mai mulți frați, să spunem șase, în cameră ar fi fost nevoie de trei paturi. Mama ar fi dormit în cel de la perete. Trei dintre noi am fi dormit în cel de la fereastra cu aerul prins de ciurciuvele. Ceilalți trei, tot întinși de-a latul, am fi stat în cel de la ușa cu ivăr. Asta e ușa aia fermecată care, dacă stă deschisă, după ea am locul meu secret. Dincolo de ușă, e magazia. Prin ea se intră în casă. În magazie avem de toate: saci cu sare care e cea mai bună dulceață, sticle cu bulion și, câteodată, cartofi și făină. Când nu avem făină, avem mălai. Dacă nu avem nici făină și nici mălai, atunci așteptăm șareta, de la primărie, care vine la sfârșitul săptămânii și ne aduce pâine. Câte una pentru fiecare. Asta e pâinea care ne vine de la tata Dumnezeu, care e statul. Dacă ești un om bun, statul ăsta nu te lasă să ți se certe mațele unele cu altele. Băi, mațe, ce aveți de vă certați? Iar mațele îți răspund din burtă: Ne e foame, bă. Mațelor le e foame tot timpul. Ție, însă, nu îți este. Tu poți sta zile în șir nemâncat. Mațele, însă, nici câteva ore. Cum simt că n-au în ele nici un dumicat, cum încep să facă gălăgie. Se umple toată camera de vocile lor. Parc-ai fi în gară, unde tot timpul se aud glasuri rățoindu-se unele la altele, în timp ce așteaptă trenurile care au la ferestre numai fețe de oameni care au uitat să zâmbească.
Acum, însă, în magazie, tata a legat un ieduț. I-a trecut o sfoară în jurul gâtului și celălalt capăt al ei l-a înnodat de piciorul lăzii în care ar fi trebuit să fie făină sau mălai. Acum, însă, lada e goală. Dacă e goală, asta înseamnă că ne putem juca în ea. O putem transforma într-o corabie și putem pluti cu ea pe toate mările lumii. Iar ieduțul, când și când, vorbește pe limba lui. Noi stăm întinși de-a latul patului și-l ascultăm extrem de atenți. Ar trebui să dormim, dar nu ne lasă ieduțul, care tot sporovăie, de teamă, așa cred eu, căci în magazie nu e nici un fel de lumină, nici măcar una de la opaiț. Spune el, acolo: Eu sunt iedul cel mai mic, nu am frică de nimic! Lui nu-i este frică nici măcar de lup. Dar se minte singur, îi tot merge gura cât să capete mai mult curaj. Tata a spus c-o să-l facă pastramă. Iar ieduțul parcă are habar, atât e de deștept! Eu, însă, nu știu ce e aia pastramă. Mă gândesc că e un fel de iarbă căreia i-au crescut ochi și gură. Sau poate e un salam pe care-l aduce tata de la oraș, sâmbăta, când se duce în camera lui și începe să-nfulece. Taie salamul ăla, care e un fel de baton, în felii subțiri. E învelit într-un plastic, iar tata, mereu atent, îl dă deoparte. Cred că nu e bun de mâncat, altfel tata l-ar fi hăpăit și p-ăla.
Nici mama nu doarme. Tot se foiește și i se aude glasul subțire: Oamenilor, de ce faceți lucrul acesta? Și noi suntem oameni de aceeași fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceți de la aceste lucruri deșarte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul și marea, și tot ce este în ele. Mama se roagă. Se roagă repede-repede. Ea zice că ieduțul meu e decât cel al cărui nume începe cu "D" și pe care noi nu avem voie să-l rostim. N-avem voie nici măcar să ne gândim la el. Cine face asta, înseamnă că îl cheamă. Nenorocitule, mi-ai adus Diavolul în casă! Iar cel al cărui nume începe cu "D" exact asta așteaptă. Cum îl chemi, cu vorba sau în gând, el apare imediat și te ia cu el. Dacă te ia cu el, la sfârșitul lumii va învia absolut tot ce a avut viață, adică magazinele, trenurile și aerul dintre ferestre, mai puțin tu. Iar mama tot nu-și găsește astâmpărul. Din magazie, ieduțul se aude tot mai clar. Râde și plânge în același timp. Ieduții se hrănesc cu laptele caprelor. Așa cum puii de căței se hrănesc cu laptele cățelelor. Dacă îți este foame prea tare, poți face și tu așa ceva. Te poți duce la căprița care abia a fătat și poți suge lapte din țâțele ei. Sau te poți duce la cățeaua care a făcut la fel și poți face același lucru. Laptele e totdeauna același, fie că e de la căpriță, fie că e de la cățelușă. E tot dulce și la fel de cald ca sângele din rănile noi. Apoi vine somnul și visezi un râu de lapte care curge direct din cer. E atâta lapte că poate sătura toți copiii din sat.
Dimineața, însă, ieduțul nu se mai aude. E liniște în magazie. Doar dacă stai și asculți atent-atent, poți auzi sarea din saci cum se ceartă. Dacă dai cu scuipat pe geam, poți vedea prin el. În arie, în dreptul porții, zăpada a avut febră până i-a curs sânge prin piele. E toată roșie. Ieduțul nu se vede. În schimb, tata mai are cuțitul în mână. Lama acestuia, când și când, și-o trece pe limbă. Și pare extrem de fericit. În parul gardului, e un cap micuț, alb, cu țăcălie și cornițe. Mama plânge-ntr-un colț și nu vrea să vadă grozăvia. E Diavolul, e Diavolul! Ies afară și văd, întinsă pe prispă, blana ieduțului. E și ea un fel de zăpadă care a avut febră. Nu plânge, ci doar mă face atent că și azi o să ningă. Și tata râde de se prăpădește: Ai făcut ochi, ieduțule? După care se uită mai atent la mine, de parcă ar urma să mă facă pastramă. Bă, tu ai mâncat vreodată înghețată? Dau din cap că nu. Se apleacă și face un bulgăre din zăpada aia căreia i-a curs sângele. După care mă strânge de nas și-mi umple gura cu el. Na, mă, înghețată de zmeură, ca la oraș!

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!