poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Īnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Prozć Scenariu Eseu Presa Articol Comunitćži Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Romānesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaŗi autor






Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionćri: 2543 .



O neaşteptată revedere
prozć [ ]
din "Kalendergeschichten"

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Mironflorin ]

2012-06-25  |   

Traducere poezie - Traduceri poezii si alte texteAcest text este o traducere.  | 



La Falun, īn Suedia, cu mai bine de cincizeci de ani īn urmă, un miner īn floarea vīrstei īşi săruta logodnica drăguţă şi tīnără şi īi vorbea astfel: „De sărbătoarea Sfintei Lucia preotul are să ne binecuvīnteze iubirea. Atunci o să fim soţ şi soţie şi o să ne construim un cuibuşor al nostru.”- „Iar īnăuntru o să locuiască pacea şi iubirea”, spuse logodnica cea frumoasă cu zīmbetul ei minunat, „căci pentru mine tu īnsemni totul, iar fără tine mai bine să fiu īn mormīnt decīt oriunde altundeva.” Cu toate acestea īnsă īnaintea zilei Sfintei Lucia cīnd preotul strigă pentru a doua oară īn biserică: „Dacă cineva se opune uniunii celor doi şi are ceva de zis īmpotrivă, să vorbească acum!”, se anunţă moartea. Asta pentru că īn dimineaţa care urmă, tīnărul īmbrăcat īn haina lui neagră de ortac - un miner e mereu īnveşmīntat īn haina de īnmormīntare -trecu prin faţa casei miresei, bătu o dată la geamul ei şi īi spuse ca īntotdeauna bună dimineaţa, dar fără să mai apuce un bună seara. Nu mai reveni de la mină şi zadarnic īi mai cususe ea īn aceeaşi dimineaţă o margine roşie la eşarfa neagră pentru ziua cununiei, şi cum el nu mai apăru, o puse deoparte şi īl boci şi nu şi-l mai scoase din minte. Īntre timp, oraşul Lisabona din Portugalia a fost distrus de un cutremur, iar Războiul de şapte ani a trecut şi el, iar īmpăratul Francisc I a murit, ordinul iezuiţilor a fost interzis, Polonia īmpărţită, şi īmpărăteasa Maria Tereza s-a stins, iar Struensee a fost executat, America şi-a cīştigat independenţa, iar forţele unite ale Franţei şi Spaniei n-au izbutit să cucerească Gibraltarul, īn Ungaria turcii l-au īnghesuit pe generalul Stein īn peştera lui Veterani, iar īmpăratul Joseph a murit şi el. Regele Gustav al Suediei a cucerit Finlanda rusească, a īnceput revoluţia franceză şi războiul cel lung, iar īmpăratul Leopold al II lea s-a prăpădit şi el. Napoleon a īnvins Prusia, iar englezii au bombardat Copenhaga, iar ţăranii au semănat şi au secerat. Morarii au măcinat, fierarii au bătut din ciocan, iar minerii au săpat după zăcăminte īn atelierele lor subpămīntene. Dar cīnd, īn anul 1809, la Falun, puţin īnainte sau puţin după sărbătoarea Sfīntului Ioan, ortacii īncercau să facă o deschizătură īntre două puţuri de mină, la mai bine de trei sute de coţi sub pămīnt, au dezgropat din moloz şi sulfat de fier corpul unui tīnăr, īmbibat cu totul īn acel calaican, dar altminteri neschimbat şi neatins de necroză, īncīt trăsăturile chipului său şi vīrsta puteau fi recunoscute īntru totul, de parcă ar fi murit doar cu o oră īnainte ori ar fi aţipit īn timpul muncii. Cīnd īnsă l-au scos la lumină, tatăl şi mama, prietenii şi cunoştinţele răposaseră de multă vreme, nici un om nu părea să-l mai recunoască pe tīnărul adormit ori să ştie ceva de ghinionul său, pīnă cīnd veni logodnica acelui miner care a intrat īn pămīnt şi nu s-a mai īntors. Īncărunţită şi īnchircită sosi īn acel loc ajutată de o cīrjă şi īşi recunoscu mirele; se aruncă peste leşul īndrăgit mai degrabă cuprinsă de o īncīntare voioasă decīt de durere şi īi luă ceva vreme să-şi revină din acea zdruncinare violentă a simţămintelor sale, „e logodnicul meu” – spuse ea īntr-un tīrziu - „pe care l-am jelit īn ultimii cincizeci de ani şi pe care Dumnezeu mi-a īngăduit să-l mai văd o dată īnainte să mor. Cu opt zile īnainte de nuntă s-a coborīt īn mină şi n-a mai ieşit.” Spiritele tuturor celor prezenţi fură năpădite de alean şi lacrimi cīnd o văzură pe mireasa de atunci preschimbată īn acea făptură ofilită pe care o lăsaseră puterile, şi pe mirele aflat īncă īn frumuseţea sa tinerească, şi cum flacăra iubirii juvenile se reaprinse īn pieptul ei; īnsă el nu-şi deschise gura ca să zīmbească ori ochii ca s-o recunoască; şi fiind singura care avea un drept asupra lui īi rugă pe mineri să īl care īn odăiţa ei pīnă să fie gata la cimitir mormīntul. Ziua următoare, pe cīnd fu făcută groapa din ţintirim, iar minerii veniră să īl ia, ea deschise un cufăraş şi īi puse īn jurul gītului eşarfa neagră de mătase cu dungi roşii şi īl īnsoţi īn straie de duminică de parcă ar fi fost ziua nunţii ei şi nu ziua īngropăciunii lui. Căci acolo la cimitir cīnd să fie pus īn mormīnt, ea grăi: „Să-ţi fie somnul uşor pentru o zi ori poate pentru zece īn patul tău rece de nuntă şi să nu-ţi pară că a trecut multă vreme. Nu mai am multe de făcut şi am să vin şi eu de-ndată şi īndată are să fie iarăşi ziuă. Ceea ce pămīntul a redat o dată, n-o să ţină pentru sine a doua oară.” spuse ea la plecare şi aruncă de jur īmprejur o ultimă privire.

.  |











 
shim Casa Literaturii, poeziei ŗi culturii. Scrie ŗi savureazć articole, eseuri, prozć, poezie clasicć ŗi concursuri. shim
shim
poezii  CćUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricćror materiale din site fćrć permisiunea noastrć este strict interzisć.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicć de publicare ŗi confidenžialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!