Notă:
Textul de mai jos, precum și celelalte episoade postate sub acest titlu, reprezintă câteva fragmente din prima monografie a Cenaclului Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus”.

Inițial, făcându-ne planul pentru acest capitol, intenționam să dedicăm mai multe pagini modului în care cea mai răspândită publicație din Sibiu, cotidianul „Tribuna”, a oglindit activitatea desfășurată de cenaclu în municipiul și în județul Sibiu, dar, când am început să răsfoim materialul documentar avut la dispoziție, ne-am dat seama că nu se poate. Paradoxal, nu se poate, deoarece ar fi prea multe de spus, și nu numai la acest capitol al lucrării. Practic, nu este domeniu de activitate al cenaclului care să nu fi fost oglindit în acest prestigios ziar. Așa că, vom enumera doar câteva aspecte, pe doar câteva rânduri.

Această reflectare a fost evidentă începând de la problemele organizatorice curente (anunțarea ședințelor mai importante, semnalarea schimbărilor în structura cenaclului, inclusiv în privința noilor conducători), continuând cu anunțarea concursurilor și a rezultatelor acestora, cu atenționarea asupra lansărilor de carte, cu reportaje de la manifestările mai importante, cu semnale asupra aparițiilor editoriale (inclusiv despre fiecare număr al revistei cenaclului), cu articole elogioase despre unii membri ai cenaclului aflați la ceas aniversar (sau aflați la necaz, sau, mai rău, trecuți în „cealaltă lume”) și... parcă nu putem spune „și încheind cu...”, deoarece lista este deosebit de lungă. Dacă la toate acestea adăugăm și ajutorul material și financiar (nu prea mare, în comparație cu susținerea morală acordată), atunci nu putem să spunem decât: „Mulțumim Tribuna!”

Să mai spunem că membrii cenaclului au publicat în „Tribuna”, timp de 35 de ani, săptămânal, din creațiile lor umoristice, inițial în rubrica intitulată „Colțul epigramistului”, la „Caleidoscop duminical”, ulterior (și în prezent) în suplimentul de sâmbăta, denumit „Tribuna weekend”. La data când a început această colaborare (5 iunie, 1975) „Tribuna” era unul din puținele ziare județene care publicau epigrame. Ne permitem să apreciem că nu ar fi fost o colaborare atât de fructuoasă dacă la cotidianul respectiv nu ar fi existat redactori inimoși, cu simțul umorului și care să aprecieze și să încurajeze în permanență eforturile noastre. Îl amintim, în acest sens pe renumitul gazetar sibian N.I. Dobra, care, de peste două decenii, este foarte aproape de Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus”; și asta nu întâmplător, deoarece el însuși este un foarte bun scriitor umorist.

O frumoasă și benefică perioadă în activitatea cenaclului a fost aceea de la începutul anilor ’90, în care membrii acestuia realizau emisiuni la posturile locale de radio și televiziune.

Remarcăm, în primul rând, emisiunile de la Radio Sibiu, apoi de la Radioteleviziunea Sibiu și, în final, de la Antena 1 Sibiu, în care protagoniști principali au fost (în ordine alfabetică): Pavel Cherescu, Ioan Mărgineanu, Nicolae Mihu, Nicolae Munteanu, Teodor Portărescu, Sever Purcia, Vasile Rusu, Naum Smarandache și Viorica Voicescu.

Pe tot parcursul anilor ’80, de un mare succes s-a bucurat, în Sibiu manifestarea intitulată „Toamna sibiană”, organizată de principalele instituții de cultură locale, la care erau invitați, pe lângă personalități marcante din lumea literaturii, cinematografiei și a celorlalte arte, și umoriștii din Clubul „Cincinat Pavelescu” și din cenaclul sibian.

S-a reținut, din memoria documentelor, mai ales participarea la edițiile din 1-10 noiembrie 1983, din 4-10 noiembrie 1985 (la care au fost și Mircea Trifu, Nicolae Stoian, Alexandru Clenciu, Nicolae Ghițescu, C. Mazilu, Vasile Langa, Sorin Beiu, Dimitrie Jega), din 2-8 noiembrie 1987, din 17-23 octombrie 1988 (cu participarea lui Alexandru Clenciu, Nicolae Ghițescu, Gheorghe Penciu, Mircea Bogdan), din 23-29 octombrie 1989 (fiind prezenți aici Alexandru Clenciu, Nicolae Ghițescu, Gheorghe Penciu, Mircea Trifu).

De mare interes s-au bucurat activitățile desfășurate de cenaclu în diferite instituții (școli, cămine culturale sătești, case de copii, întreprinderi etc.). Nu de puține ori, în urma acestor activități „se recrutau” noi membri pentru cenaclu, sau cel puțin, noi simpatizanți. Astfel, au rămas în memoria cenaclului dar și a profesorilor și elevilor, activitățile desfășurate sub genericul „Lecția de umor” la școlile generale nr. 12, 13 și 8 din Sibiu, în anul 1991, întâlnirea cu întreg personalul școlii nr. 17 din 27 februarie 1987 (organizate de Naum Smarandache și de Nicolae Munteanu) întâlnirile cu elevii aflați în tabere școlare la Săliște, Șanta și Cisnădioara din 1888 (organizate de Naum Smarandache și de Nicolae Mihu) și multe altele, activități finalizate cu concursuri de creație la care au participat elevii. Interesantă și benefică era și practica de la sfârșitul anilor 80, ca într-un pasaj central din Sibiu (de la hotelul Bulevard), cu aprobarea primăriei, să se afișeze, la loc special amenajat, epigrame din creația membrilor cenaclului nostru.

Într-un oraș cu asemenea tradiții culturale ca Sibiul, care a fost și Capitală Culturală Europeană, funcționează, bineînțeles, și alte cenacluri literare. La unele din acestea membrii cenaclului nostru participă ca membri activi (Aurel Domide-Șănțanu, Nicolae Munteanu, Vasile Munteanu, Sever Purcia, Vasile Rusu și Constantin Zgripcea la Cenaclul Literar-Artistic „George Topârceanu”, Andrei Benedek și Sever Purcia la Club „ASTRA”), la altele am participat și participăm doar la unele activități, sau desfășurăm activități comune.

Amintim doar, în fugă, și alte activități importante la care Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus” a participat pe plan local: festivalul „Artele – fereastră deschisă spre OM”, în 1977; „Cenaclul cenaclurilor literare”, în 23-24 mai 1980 (cu participarea președintelui Uniunii Scriitorilor din România, George Macovescu, și a scriitorilor Ștefan Augustin Doinaș, Laurențiu Ulici, Ion Mircea, Mircea Tomuș); Festivalul Național de Umor Cazon „Podul Minciunilor” (la care, ani la rând au fost în juriu Nicolae Mihu, Nicolae Munteanu și Ștefan-Cornel Rodean, la Cercul Militar Sibiu); multiple alte activități ocazionate de lansări de carte, de Ziua Mondială a Poeziei, de Ziua Femeii ș.a.m.d.

Nu am spus încă (dar nu este târziu să o facem), că nimic din realizările de până acum și din cele pe care le vom mai evidenția în continuare, nu ar fi fost posibile fără ca în cenaclu să domnească o atmosferă de respect, de înțelegere, de prietenie, fără consultări permanente, fără muncă și conducere colectivă. Apreciem că un merit deosebit în crearea și menținerea acestui climat l-au avut cei patru președinți de până acum, fără a subaprecia însă comportamentul fiecărui membru al cenaclului în parte.

Din toate activitățile desfășurate pe plan local, apreciem că cele mai multe energii (atât creatoare, cât și organizatorice) s-au consumat pentru pregătirea și desfășurarea „Festivalului Național de Epigramă „Nicolaus Olahus” care, în 2010, când cenaclul împlinește 35 de ani de activitate neîntreruptă, ajunge la ediția a X-a.

Cu excepția edițiilor din 2006, 2008 și 2009, la toate celelalte 6 desfășurate până acum s-au organizat activități ce au presupus și invitarea unor confrați din țară (gale finale ale concursului de epigrame, spectacole, vizite la obiective culturale și istorice, mese comune festive ș.a.). Dar, indiferent de ce fonduri au fost la dispoziția organizatorilor, de ce condiții au fost asigurate oaspeților pentru masă, odihnă și distracție, putem afirma că întâlnirile au fost benefice, mai ales prin prilejul de a ne cunoaște mai bine și de a face schimb de experiență. De regulă, juriile au fost constituite din membri experimentați ai cenaclului, dar, la primele ediții (până când s-a mai acumulat această experiență) organizatorii au solicitat să participe ca membri în juriu și unele personalități locale, cum au fost, de exemplu, la prima ediție, domnii Pamfil Matei, decanul Facultății de Litere, Istorie și Jurnalistică de la Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu, și N.I. Dobra, profesor, renumit ziarist, redactor la cotidianul local „Tribuna”.

Nu ne-ar fi chiar foarte greu, dar ne-ar ocupa mult prea mult spațiu, să ne reamintim, moment cu moment, cum s-au desfășurat cele 9 ediții de până acum, ale Festivalului Național de Epigramă „Nicolaus Olahus”. Avem, însă, în față, textele unui martor al acestor evenimente, talentatul și inimosul cronicar Nelu Vasile, căruia „nu i-a scăpat” nimic din manifestările la care a participat. Pentru rigoarea ei, pentru obiectivitate, pentru caracterul documentar deosebit de valoros, pentru umorul fin și inteligent care o caracterizează, reproducem, în întregime, cronica întocmită de confratele amintit mai sus, în urma participării ca cea de a IV-a ediție a festivalului, care a avut loc în 14-15 mai 2004, text publicat în revista „Hohote”, Anul IX, Nr.30 / august 2004 și păstrat la loc de cinste în arhiva cenaclului sibian.

”Aflându-mă la Sibiu în zilele de 14 și 15 mai 2004, la ediția a IV-a a Festivalului național de epigramă „Nicolaus Olahus”, aveam să înțeleg mai bine de ce orașul acesta multisecular a fost desemnat, alături de orașul Luxemburg, drept capitală culturală europeană. În evul mediu orașul a cunoscut o importantă dezvoltare a meșteșugurilor și comerțului, la 1476 fiind cunoscute 19 bresle, dintre vechile fortificații ale orașului (sec.14-16) păstrându-se până astăzi „Turnul archebuzierilor”, ulterior numit „Turnul pânzarilor”, construcție ridicată la 1450 și refăcută la 1668. În 1544 la Sibiu s-a tipărit prima carte în limba română, „Catehismul luteran”. În secolele 18-19 orașul a devenit un important centru cultural și politic al românilor transilvăneni, în care funcționau patru tipografii, muzeul de artă medievală „Brukenthal” (fondat în 1817), societatea „Astra” (1861), „Gazeta de Transilvania” (1881-1946) ș.a. De numele Sibiului și a împrejurimilor sale sunt legate viața și activitatea unor personalități precum Nicolaus Olahus, Samuel Brukenthal, Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Ioan Slavici, Octavian Goga, Emil Cioran, Constantin Noica…
Despre patronul spiritual al festivalului sibian aveau să vorbească, foarte documentat, Nicolae Mihu – președintele Cenaclului umoristic „Nicolaus Olahus” și George Corbu – președintele Uniunii Epigramiștilor din România. Sibian ca origine, Olahus (1493-1568) își avea obârșia în Valahia (tatăl oltean), părinții refugiindu-se de teama lui Vlad Þepeș. A fost unul dintre marii umaniști români, primul care a lăsat documente scrise cu privire la originea comună a celor trei provincii românești. Căsătorit cu o nepoată a lui Iancu de Hunedoara, a ajuns în 1522 secretar al regelui Ludovic II al Ungariei, apoi al văduvei acestuia, regina Maria de Habsburg, pe care a însoțit-o după 1526 în Þările de Jos, stabilind legături cu umaniștii europeni și fiind foarte apreciat de Erasm din Rotterdam, cu care a purtat o bogată corespondență. Nicolaus Olahus a fost apoi episcop de Zagreb (din 1543), arhiepiscop de Strigoniu (din 1553) și regent (locțiitor) al coroanei ungare (din 1562).
Domnul Corbu a apreciat că sibienii merită felicitați pentru că au atribuit cenaclului lor numele lui Olahus, care a scris epigrame în limba latină, traduse în limba română mai întâi de prof. univ. Ștefan Bezdechi din Cluj-Napoca, cel care le-a inclus în monografia dedicată umanistului sibian, apoi de Mircea Trifu, care le-a dat și modernitate. În continuare s-a referit la activitatea merituoasă a cenaclului sibian, cu referiri la cei trei președinți de până acum, Naum Smarandache, Viorica Voicescu și Nicolae Mihu (toți provenind din mediul didactic), la aparițiile umoristice sibiene de-a lungul anilor și la cele românești din acest an, cu menționări speciale pentru prezența între noi a scriitorului și epigramistului Nicolae Paul Mihail, meritul lui Valerian Lică în apariția revistei „Epigrama” (îi urăm încă o dată viață lungă și multe succese asemănătoare, cu prilejul împlinirii respectabilei vârste de 75 de ani) și așteptata apariție a „Antologiei epigramei românești”, prefațată de Valeriu Râpeanu.
Spectacolul de gală și premierea laureaților festivalului au avut loc la sala Cercului militar Sibiu. Mai întâi, domnul comandant, colonel Puiu Șaramet a înmânat premiul întâi câștigătorului din acest an al concursului de epigrame cu temă cazonă (58 de participanți), maiorului în rezervă Nicolae Nicolae, din Caransebeș (am onoarea să vă felicit, domnule maior, la cât mai multe asemenea succese!).
Juriul local, alcătuit din Nicolae Mihu, Nicolae Muntean, Nicolae Ghinea, Ioan Mărgineanu, Gheorghe Șchiop, apreciind creațiile cu temele „Graba strică treaba” și „Coș mare!”, a acordat următoarele premii: P1 – Eugen Albu (Cluj-Napoca); P2 – Gheorghe Constantinescu (Brașov); P3 – Florina Dinescu (Ploiești); Mențiuni – Vasile Larco (Iași), Nicolae Bunduri (Brașov), Mihai Frunză (Brăila), Ion Moraru (Galați). S-au mai acordat: Premiul ziarului „Rondul”, pentru publicistică – Silvia Popescu (Cluj-Napoca); Premiul ziarului „Tribuna”, pentru întreaga activitate scriitoricească – Gheorghe Penciu (București), împreună cu un premiu privat din partea dr. I. Frum, pentru cartea „Medici în recluziune”. Este de-a dreptul remarcabil faptul că toți epigramiștii brașoveni activi au fost premiați la acest festival!
Recitalul invitaților la festival i-a adus la rampă, în ordine, pe: Ioan Toderașcu (Costești, Vaslui), Marian Popescu (Cluj-Napoca), Ioan Jorz (Caransebeș), Marian Dobreanu (Târgu-Jiu), Arcadie Chirșbaum (Făget, Timiș), Nicolae Nicolae (Caransebeș), Corneliu Iovuța (Timișoara), Nichi Ursei (Râmnicu-Vâlcea), Ioan Mărgineanu (Sibiu), Nicușor Constantinescu (București), Mihai Sălcuțan (Buzău), Ionel Iacob-Bencei (Timișoara), Nelu Vasile (Turburea, Gorj), Traian Conciatu (Timișoara), Vasile Vorobeț (Suceava), Nicolae Paul Mihail (Sinaia), Nicolae Muntean (Sibiu), Geo Olteanu (Ploiești), Elis Râpeanu, Valerian Lică (ambii din București), Emil Ianuș (Horodnicul de Sus, Suceava), Gheorghe Păun-Ulmu (București), Teodor Portărescu, Naum Smarandache, Constantin Părăianu, Nicolae Cuteanu (toți din Sibiu), Gheorghe Penciu (București), Florina Dinescu (Ploiești), Gheorghe Constantinescu (Brașov), Eugen Albu (Cluj-Napoca), George Corbu (București, care a adus un ultim omagiu Otiliei Morțun, artist plastic, poet și epigramist, decedată la 14.05.2004), Gheorghe Șchiop, Nicolae Mihu (ambii din Sibiu).
Mai trebuie spus că și în acest an ne-am bucurat de ospitalitatea pensiunii „Emigrantul”, de ambianța restaurantului „Portofino” și a terasei „Hawaii” și că „Pomul de cireș” Arcadie din Făget, însoțit de această dată de o… armonică și „Pann Duru” din Târgu-Jiu, ne-au „încălzit” suficient de bine pentru a nu mai simți frigul de afară. Amfitrionii Nicolae Mihu și Gheorghe Șchiop în mod sigur cunoșteau pățania cu cazanul de țuică al interpretului Petrică Mâțu Stoian, altfel nu se explică de ce de fiecare dată suntem atrași ca un magnet de… (de Sibiu, bineînțeles!) și regretăm că timpul zboară prea repede, ceea ce nu înseamnă că anul viitor nu vom fi din nou „emigranți”, în custodia sibienilor, la aniversarea a 30 de ani de la înființarea Cenaclului umoristic „Nicolaus Olahus” (04.04.1975), chiar dacă un mucalit a ținut să precizeze: „Eu am priceput aseară / După ce-am căzut pe cant / Că nu-i viață mai barbară / Ca a unui emigrant”. Mare filozof acest CANT!” (Nelu Vasile, mai 2004)

Din multitudinea de mărturii rămase de la cele 9 ediții ale festivalului desfășurate până la redactarea acestui text, credem că este oportun să-i reamintim și pe laureații acestora:

Ediția I, 2001:
premiul I – Vasile Matei;
premiul al II-lea – George Petrone și Elis Râpeanu;
premiul al III-lea – Nelu Ionescu-Quintus;
mențiune – Gheorghe Suciu;
mențiune – Vasile Til Blidaru;
mențiune – Nicolae Nicolae;
mențiune – Emil Ianuș;
premiul ziarului „Monitorul” – Olimpiu Radu;
premiul ziarului „Tribuna” – Gheorghe Penciu.

Ediția a II-a, 2002:
premiul I – Valerian Lică;
premiul al II-lea – Vasile Larco;
premiul al III-lea – Nicolae Fulga;
mențiune – Gheorghe Constantinescu;
mențiune – Olimpiu Radu;
mențiune – Nicolae Topor.

Ediția a III-a, 2003:
premiul I – Gheorghe Constantinescu;
premiul al II-lea – Stanislav Popescu;
premiul al III-lea – Ion Moraru;
mențiune – Nichi Ursei;
mențiune – Mihai Sălcuțan;
mențiune – Valentin Groza;
premiul ziarului „Tribuna” – Gheorghe Penciu;
premiul ziarului „Rondul” – Elis Râpeanu.

Ediția a IV-a, 2004:
premiul I – Eugen Albu;
premiul al II-lea – Gheorghe Constantinescu;
premiul al III-lea – Florina Dinescu;
mențiune – Vasile Larco;
mențiune – Nicolae Bunduri;
mențiune – Mihai Frunză;
mențiune – Ion Moraru;
premiul ziarului „Tribuna” pentru întreaga activitate scriitoricescă – Gheorghe Penciu;
premiul ziarului „Rondul” pentru publicistică – Silvia Popescu.

Ediția a V-a, 2005:
premiul I – Nicolae Bunduri;
premiul al II-lea – Gheorghe Constantinescu;
premiul al III-lea – Nichi Ursei;
mențiune – Ioan Toderașcu;
mențiune – Nicolae Nicolae;
mențiune – Ioan Marinescu-Puiu;mențiune – Ionel Iacob-Bencei.

Ediția a VI-a, 2006:
premiul I – Nicolae Bunduri;
premiul al II-lea – Florina Dinescu;
premiul al III-lea – Eugen Pop;
mențiune – Dan Căpruciu;
mențiune – George Petrone.

Ediția a VII-a, 2007:
premiul I – George Corbu;
premiul al II-lea – Ion Grosu;
premiul al III-lea – Nicolae Bunduri;
mențiune – George Petrone;
mențiune – Ioan Toderașcu;
premiul juriului pentru întreaga activitate desfășurată în slujba epigramei – Elis Râpeanu;
premiul ziarului „Tribuna” pentru bogata activitate editorială – Valerian Lică.

Ediția a VIII-a, 2008:
premiul I – Eugen Albu;
premiul al II-lea – Nicolae Bunduri;
premiul al III-lea – Ion Diviza;
mențiune – Gheorghe Constantinescu;
mențiune – Nicolae Nicolae.

Ediția a IX-a, 2009:
premiul I – Nicolae Bunduri;
premiul al II-lea – Gheorghe Bâlici;
premiul al III-lea – Laurențiu Ghiță;
mențiune – Grigore Chitul;
mențiune – Eugen Pop.

Va urma!