poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3159 .



Fapt divers pe CFR
proză [ ]
schiță

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [anton ]

2005-04-18  |     | 



Domnule comandant

Mă numesc Pribeagu Stamate și în cele ce urmează vreau să vă descriu întâmplările care s-au petrecut în ziua de 05 aprilie a.c. în trenul personal 9004 în jurul orelor 6,30 dimineața între localitățile Roșiori Nord și Videle.
Eu m-am suit în tren cu intenția de a merge la București unde am o soră și aveam întâlnire cu cumnatu-meu Vasile care mi-a promis că mă duce la târg să ne uităm de niște telefoane mobile pentru mine și nevastă-mea Aurica și dacă mai avem timp să vedem cum merge piața la mașini de mâna a doua care oricum sunt mai bune decât alea noi ale noastre. Nevastă-mea Aurica e de la țară din Miroși tac-su vroia să stau la ei să le cresc eu porcii și vacile că d-acolo are și banii de mașină dar eu l-am dus cu vorba că mâine, că poimâine, da ce-s prost să mă mut la țară? Am stat la început până m-a luat la armată, că m-a și întrebat locotenentul în prima zi “de unde ești de pământ răcane?” și i-am zis că „de la Miroși să trăiți” că așa scria și pe buletin adresa și caporalul mi-a și dat una la țurloaie de m-a uscat la inimă „cum vorbești bă cu domnu lent?” și de atunci nu mai ziceam Miroși, ziceam Mirosiți să trăiți.
M-am urcat în tren în graba mare și pentru că nu am avut timp că pierdeam trenul, nu am luat bilet, urmând să-mi cumpăr din tren de la nașu. Odată cu mine s-au mai urcat în același vagon și alte persoane în scopul călătoriei la București pentru că aveau găleți cu brânză și pătrunjel care trebuia să le vândă în Matache sau Obor, unde se duc perețenii și ăia din Zâmbreasca cu zarzavaturi dar cred că erau întârziați că de obicei ăștia pleacă mai devreme, cu personalul de 4 jumătate sau cu Zambilica care vine de la Alexandria. fdEram în vagonul 1 de la locomotivă că merg mai puțin când ajunge la Basarab, doar fac câțiva pași și ajung la stația de tramvai înaintea celorlalți din alte vagoane că pe urmă se face înghesuială și te fac taximetriștii. Și oricum tot acolo mă urcam că nașu era în ultimul vagon, poate că nici nu mai ajungea la mine până la Videle și de acolo îi dădeam jumătate din bani că spuneam că de acolo m-am urcat.
Cum am urcat în vagon, am ieșit pe culoar că oricum în compartiment nu aveam loc să intru că erau niște țigani care se întinseseră pe toată canapeaua și mai bine să stai în picioare când vine nașu, că poate vine și cu civil și așa îi vezi mai bine. Dacă tot am ieșit pe culoar, mi-am aprins și o țigară Pal Mal laiț, ocazie cu care am intrat în vorbă cu pârâta, care era o domnișoară sau așa părea și mi-a cerut un foc după care am intrat și în vorbă întrebându-ne unul pe altul despre cum o să fie vremea și ce treburi avem la București. Eu dacă tot nu sunt însurat adică relația mea cu numita Aurica nu este legalizată m-am gândit că poate am timp să invit pe domnișoara Geta, că așa s-a recomandat la o cafea la Mec Donald în Gara de Nord că și așa cumnatu-meu era la serviciu și nu putea să scape de acolo mai înainte de prânz. Din compartimentul cu țigani sau romi cum le zice acum, au tot ieșit și intrat câțiva puradei care vociferau și se îmbrânceau în limba lor și care au venit la mine să cerșească bani. Acum eu de obicei nu le dau ăstora că îi știu eu, se plimbă numai în Merțane și stau în ditamai căsoaiele, că o dată chiar i-am spus unuia „bă, ar trebui să-mi dai tu mie că uite în ce casă stai” că cerșea chiar în fața casei lui cu 4 nivele, și a ieșit și mă-sa mare, a tras un scuipat mare și galben lângă adidașii mei luați ieftin de la IDM, și mi-a spus „lasă-l praleo că trebuie să învață de mici să nu-și pierde mâna. Ce, ești individios?”. Așa că am băgat mâna în buzunarul cu banii pregătiți pentru nașu că acolo aveam și niște mărunțiș de-o mie, restul de la țigări, că mi-era că mă face domnișoara Geta, pârâta adică, chirnog și-și schimbă impresia proastă despre mine. Numai că n-am găsit mărunțișul așa că am căutat în buzunarul de la piept că nu mai puteam da înapoi și am scos din portofel una de zece mii și i-am dat țiganului, dar n-am scăpat de el că dacă a văzut mă-sa că i-am dat atâta a deschis ușa de la compartiment și a venit la noi ca să ne ghicească. Abia am scăpat de ea adică am plecat cu domnișoara Geta, pârâta adică, în vagonul 2 și doar așa am scăpat de ghicit.
Domnișoara Geta, pârâta adică, coboară la Olteni că zicea că aștepta să se urce de acolo o verișoară și dacă aia nu apare să coboare ea. Verișoara n-a apărut pe peron așa că a coborât ea, pârâta adică, Geta cum zisei.
Pe la Gălăteni, apare nașu dar era însoțit și de civil și când am vrut să scot banii care îi aveam deja pregătiți îmi dau seama că nu mai am nici banii și nici portofelul. Eu le-am explicat că am avut și bilet și bani de bilet dar că probabil mi i-au furat țiganii din vagonul 1, dar m-au coborât la Videle, că era și poliția tf cu ei și au coborât și țiganii că nici ei n-aveau bilet, dar ei oricum acolo coborau ca să prindă legătura de 11 spre Giurgiu. Atunci m-am gândit că pârâta mi-a furat actele și banii că altcineva n-avea cine.
Drept pentru care susțin declarația de mai sus și semnez.


Domnule comandant,

Subsemnata Dulceanu Grațiela, în ce privește acuzația de care sunt acuzată pe nedrept, declar următoarele:
În ziua de 5 aprilie, în timp ce mă deplasam cu trenul personal spre localitatea București, capitala țării, pentru a mă prezenta la cursurile facultății de științe economice, juridice și management unde sunt studentă în anul 3 pentru sesiunea de examene la cazuistică și Drept penal și familiar și numitul Stamate a încercat să profite de tinerețea, frumusețea și naivitatea mea de fecioară făcându-mi avansuri și propuneri indecente la care nu puteam da curs, întrucât eu nu întrețin relații cu necunoscuți sau cu persoane cunoscute în tren sau alte ocazii și mai eram și în perioada de ciclu iar educația mea de bune maniere și goblenuri primită în familie mă opresc de la astfel de fapte reprobabile. Numitul Stamate, care am aflat că așa îl cheamă de la organele de poliție Tf s-a recomandat Alin, că e și el student la educație fizică secția sanie și m-a servit cu țigară pentru că nu aveam loc în compartiment și întâmplarea a făcut să nimeresc lângă dumnealui pe culoarul vagonului lângă scrumieră. Deși era dimineață, în jurul orei 7.00 A.M. respectivul era deja băut și mirosea a alcool ieftin pe care-l băuse la cârciuma din Gara Roșiori Nord unde l-am văzut eu după ce am luat bilet și m-am dus să beau o cafea și să iau un sandviș, dar dumnealui nu m-a observat deși eu m-am așezat la o masă vecină că oricum nu erau decât două. Eu nu am dat curs invitației persoanei mai sus amintite de a merge le o rudă de-a lui la București care era la serviciu și îi lăsase cheia și să vizionăm niște dividi-uri cu filme bune, dar nici nu aveam cui să cer ajutorul pentru că pe culoar nu era decât o femeie cu găleți de brânză și lalele iar în compartiment erau câțiva țigani care cântau și se distrau. La un moment dat unul dintre copiii de țigani a ieșit din compartiment apoi s-a deplasat la WC pentru nevoi fiziologice de micționare și cu ocazia asta i-a cerut bani, iar el, adică Stamate, alias Alin era așa de beat că a scos o bancnotă de 500 de mii și i-a dat-o probabil ca să observ eu că e bogat, lucru pe care eu nu l-am observat însă pentru că în momentul acela eram întoarsă momental cu spatele. După aceea a ieșit și țiganca bătrână care era bunica copilului și i-a ghicit și ea, și a vrut să-mi ghicească și mie în palmă dar eu n-am acceptat, nu știu cu cât a plătit-o că eu am plecat în vagonul 2 de la locomotivă și am coborât în stația CFR Olteni ca să scap de el mințindu-l că mă așteaptă o verișoară. Pe urmă m-am urcat iar în tren mai la coadă și m-am gândit că scap de el, dar când am văzut că nu-mi mai găsesc portmoneul pe care-l țineam în geantă am coborât și eu în Videle că m-am gândit că numitul Stamate mi l-a furat.
Drept pentru care susțin și declar prezenta declarație.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Domnule comandant

Subsemnatul Pleșcu Pandele, lucrător CFR, în calitate de conducător de tren pe cursa 9004, Craiova-București, declar următoarele:
În timp ce eram în timpul serviciului de tură la controlul biletelor, din stația Roșiori Nord s-a urcat și controlul civil împreună cu poliția TF alcătuită din două organe, un plutonier și un soldat în termen. Aceștia mi-au cerut să prezint toți banii pe care-i aveam asupra mea și să îi predau lor, eu urmând să-mi scot pârleala pe restul distanței până la București. În dreptul stației Gălăteni, în vagonul 2 de la locomotivă am întâlnit pe numitul respectiv adică pe Pribeagu Stamate așa cum rezultă din carnetul de șofer pe care-l avea asupra sa, mai precis lângă el, acesta fiind într-o stare avansată de beție alcoolică. Întrucât nu a prezentat legitimația de călătorie CFR , cetățeanul de care fac vorbire a fost coborât în stația Videle și condus la secția poliție TF de către organele de poliție din tren. Tot în Videle au coborât și 10 cetățeni de origine și naționalitate romă care mergeau la Giurgiu și care nu au prezentat bilete de călătorie CFR. Eu sunt cetățean cinstit cu familie și 3 copii de vârstă școlară care unul din ei dă anul ăsta capacitatea și mă costă meditațiile la matematică și română un milion jumate pe lună da’ nu am făptuit fapte de natură penală că mie cât mi-a dat omul atâta am luat și oricum jumătate din ei mergea mai departe. Numai cine nu are copii nu înțelege eforturile astea că n-am băgat în viața mea mâna în buzunarul nimănui. Nu am nici cazier că am fost reabilitat acum 4 ani că așa e omul, la beție mai vorbește prostii și cine știe ce mai face.
Aceasta e declarația mea pe care o susțin și semnez.



Domnu comandant

Supsemnatu Roua Mitrică, bulibașă în satu Gogoșari, județu Giurgiu vă declar că am mers cu trenu dă la Rușii dă Vede până la Vidili șî ne-am luat șă belete mai puțîn la puradei că era toți sub 9 ani jumătate da n-a venit nimeni să ne controleze că noi sântem cinstiți șî nu furăm ca ursarii, că noi suntem cîntăreți dîn neam șî costorari cum poate să spuie șî toată lumea dîn sat despre noi șî familia noastră. Pă culoar era unu cam beteag și mai era o domnișoară care se da pe lîngă el pînă ce ăsta i-a dat o țîgarie că cînd i-am cerut noi a zîs că nu are. Da pă urmă i-a dat șî lu ăla mic care se dusese să se pișă o monedă de o mie șî lu piranda mea una dă zece mii că i-a ghicit dă dragoste șî sănătate. Piranda mea știe să ghicește că e adăvărata soră vitregă a lu cuscra lu mama Omida șî dă șîn ghioc șîn cărți. Șî scoate argintu viu dîn om șî te dezleagă dă vrăji. Acocardo baroda bulé cotaché. Șî mai departe nu știu mînca-țiaș că pă gagiu l-au coborît în gară la Vidili șî noi ne-am dus în parcul dă peste drum că îi prididise pișarea pe ăia mici. Da de furat n-am furat nimica, că biroul populației pe care le-ați găsît la muiere șî pă care scria numele lu ăla le-a dat el sîngur cînd cu ghicitul, că so fi lipit dă bani din greșală. Așa șî cu celularu că de unde să știu că e al domnișoarei că l-a găsît acela micu pe jos. Șî cu protofelul la fel da nici nu era lovele în el, decît niște perzevative șî tampoane că de la matale auzii că e al domnișoarei că d-aia ne miram șî noi că de ce să-l fi dat lu ăla micu, ce să face el cu astea? Șî bucata aia dă brînză am luat-o dîn găleată dă la țăranca aia că piranda mea e borțoasă șî are pofte.
Benga să moară mama


Săptămânalul Foaia Teleormanului sub titlul
GUVERNUL NU ASIGURÃ SIGURANÞA CETÃÞEANULUI
ne explică printre altele că „pe mijloacele de transport în comun, în special CFR întâlnești tot felul de indivizi dubioși, escroci și bande de rromi puși pe furturi și tâlhării asupra cetățenilor. Ministrul transporturilor ar trebui să-și dea demisia dacă nu e în stare să gestioneze această criză ce ne apropie încet-încet de țările orientului mijlociu. Mâine-poimâine vom auzi chiar despre călători răpiți de bande teroriste”.
Într-un alt cotidian județean pe care nu-l mai amintim aici scria mare:
CÃLÃTORII CLANDESTINI CONTRIBUIE DIN PLIN LA DEZVOLTAREA ECONOMIEI SUBTERANE
Sau în altul:
POLIÞIA A ANIHILAT O REÞEA DE CONTRABADIȘTI CU BRÂNZÃ CARE ACTIVA PE RELAÞIA ROȘIORI-VIDELE-BUCUREȘTI-GIURGIU


.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!