Zilele municipiului Fetești, 8-10 august 2008. Festivitățile sunt organizate de Mix Music, producător: Marius Gavrilă, director artistic: Cătălin Măruță, director de organizare: Eugen Gavrilă, director de evenimente – Gheorghe Gheorghiu.
Nume cunoscute în organizare, la fel nume cunoscute de artiști. E ultima seară și urcă pe scenă Romică Þociu și Cornel Palade. Sunt un cuplu mult așteptat la Fetești, mai ales că se pare, s-au lansat pentru prima dată la fesitvalul feteștean de umor „Un bob de veselie”. Așteptăm cu sufletul la gură să urce pe scenă cei doi, pentru a mai destinde atmosfera, deoarece cântăreții de dinainte abia dacă au reușit să o încălzească puțin. S-a dansat moderat pe cântecele lui Gheorghe Gheorghiu, în vreme ce la a doua interpretă, oamenii nu s-au mișcat aproape deloc.
Cu alte cuvinte, Þociu și Palade par bine veniți. Publicul îi aplaudă frenetic atunci când intră în scenă. Pe parcursul scenetei, după laudele de convenție adresate orașului și după mulțumirile probabil tot convenționale pentru lansarea de la „Un bob de veselie”, ne dăm seama că tot dialogul va fi cu și despre „floci” și sex. Cei doi vor cânta împreună cu „lăutarii din grupul Floaca”.
Eh... orice trimitere spre anume informații, cum că numele de Fetești ar avea după unii cercetători o proveniență scatologică și că acesta ar veni de la „futești”, e probabil pur întâmplătoare. De asemenea, și trimiterea către denumirea Târgul de Floci este tot întâmplătoare. Așa că că cei doi actori dezvoltă nestingheriți, într-un mod și mai scatologic aceste informații. Lucru care nu ar deranja prea tare dacă n-ar fi copii prin preajmă și dacă sceneta nu ar fi scrisă special pentru municipiul Fetești. Deci, ei ne relatează bucuroși despre bikini care despart oușoarele, despre cuculeț și despre buci, despre cum face Columbeanu sex cu Monica și cum ar trebui să faca naveta între cap și cealaltă parte a trupului Monicăi, așa că actorii îi recomandă călduros să își construiască un lift. Mai aflăm de asemenea despre Nicolae Guță, Nuță, Puță, despre cum Palade a avut o tentativă de a deveni fotomodel pentru revista „Femeia” – în spectacol, chiar e îmbrăcat extrem de feminin – dar nu a ajuns fotomodel pentru că nu a avut un model de tunsoare corespunzător pentru părul de la cocoșel. Una peste alta, Palade ajunge la concluzia că părul de la cocoșelul lui (cred că nu ne vom lămuri niciodată foarte clar de unde păr) a fost tuns după modelul mustăcioarei lui Þociu. De asemenea, același Palade își mai aduce aminte de femeia care avea în față în acea zonă un păr des ca leușteanul, din care puteai să faci vreo două-trei supe. Dar, după cum am spus, orice trimitere la posibila proveniență scabroasă a denumirii de Fetești este pur întâmplătoare
Acești mari actori ai comediei românești nici măcar nu au uitat de copiii din public, pentru că Þociu îl tot oprește pe Palade de la a vorbi obscen, că sunt copii la spectacol. Dar, până la urmă, ce să-i faci, ideea tot trebuie spusă, așa că au sugerat-o prin cele mai des folosite cuvinte care „maschează”, încât poate doar copiii de 3-5 ani nu și-au dat seama la ce anume fac referire cei doi, adică la cum să faci sex când ești mic de statură – ca Adrian Copilul Minune și la Irinel - și la floci. Poate că Dumnezeu a astupat totuși urechile bieților copii ceva mai mari, încântați să asculte ideile cu sclipire de geniu, pline de cel mai fin umor.
De asemenea, ei trântesc încă de la început niște glumițe pe seama marșului homosexualilor, dar nu se opresc aici, căci trebuie să spună și o glumă extrem de reușită: că în Fetești, s-a ajuns, în loc de „atenție, câine rău”, să se scrie pe tăblițele de la porți: „atenție, moldovean în casă”, lucru pe care, sincer, de 20 de ani de când locuiesc în Fetești nu l-am observat, dar probabil că Domniile lor au un spirit de observație cu mult mai fin.
Și ca să revin la homosexuali, de fapt, Palade probabil că voia să joace pe homosexualul care are rol de femeie în cuplu, cred că numai astfel se poate explica prezența părului în zona cuculețului(sau a pitulicei, că e totuna).
Și pentru că era nevoie de un final mirobolant, cei doi actori s-au gândit să facă o parodie după melodia „Cucul și pupăza” în același stil în care ne-am obișnuit deja. Evident, el o înșală pe ea, iar ea îl bate cu o cratiță în cap. Asta, după ce înainte, Palade și Þociu ne explicaseră totuși nu foarte clar cum Adrian Copilul Minune face sex cu partenerele lui cu ajutorul unei cratițe. Nu prea am înțeles la ce folosea cratița, înlocuită mai apoi cu un cazan, dar se poate trece peste aceste amănunte nesemnificative. Important este că aflăm de la cei doi că manelistul i-o trage iubitei cu ajutorul cratiței.
Revin și spun că orice trimitere la opinia unor cercetători despre proveniența scatologică a numelui de Fetești trebuie să fi fost pur întâmplătoare și că numai din întâmplare marii noștri actori au vorbit numai despre sex, floci și despre organul masculin reproducător.
Și pentru că interpreții noștri au avut o prestație uluitoare la Zilele Municipiului Fetești în consecință au fost premiați cu diplomă de excelență pentru întreaga lor activitate de către însăși Cristina Cocora, secretar de stat. În clipa de față îmi vine în minte doar un oftat... De nostalgie desigur, fiindcă atunci când cineva îți oferă o diplomă pentru întreaga carieră, s-ar putea ca întreaga ta carieră să fie cam pe sfârșite, dacă nu s-a încheiat deja.
După primirea diplomei, în mod normal, cei doi ar fi trebuit să se retragă. Dar logoreea vine și ea când te aștepți mai puțin: cei doi au pornit să vorbească și mai vârtos în continuare. Recunosc că nu am avut răbdarea să mai stau până la final, așa că probabil am mai pierdut câteva minute bune cu și despre sex și floci.
Totuși, ca să mă simt împăcată, voi aminti pentru cititori ceea ce Romică Þociu și Cornel Palade au uitat: anume că cercetătorii mai bănuiesc o altă proveniență a numelui de Fetești -de la Târgul cu fete frumoase sau de la locul de fătăciune al oilor, căci în această zonă se așezau ciobanii când veneau cu oile de la munte la câmpie. Bine ar fi fost, în opinia mea, să cerceteze ceva mai amănunțit prin cărți prăfuite de istorie. Uneori praful e și el bun la ceva, nu doar să provoace alergie.
Cât despre asemănarea cu Târgul de Floci, o astfel de asemănare ar onora Feteștiul, căci Târgul de Floci (în vechime, floaca era firul de lână și nu desemna termenul de acum) este strâns legat de numele lui Mihai Viteazul. Dar, din nou, lacunele istorice, bată-le vina! Sau, cum ar spune cei doi: Ahhh... istoria mea!