poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2423 .



NIG de vorbă cu poetul distanțelor, Florian Silișteanu
presa [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [WomanWithW ]

2014-08-26  |     | 







NIG - Florian Silișteanu, un dialog al nostru, cumva nevinovat, s-a transformat într-un dialog adevărat despre Oameni, Dumnezeu, Poezie, România noastră cea de toate zilele și mai ales despre distanța aceasta care ne macină dar și întărește. Așa că hai să vorbim despre distanțe.

Care este distanța dintre mâna stângă și cea dreaptă?

FS - E un fel de naștere pe care o asumi fără să știi. E ca și când mama ta se leapădă de facere tocmai ca mâinilor să li se întâmple atingerea...păcatul din care crește iată iarba distanței. Între mâinile noastre nu există depărtare ci numai o dorință nelumească de cunoaștere Pipăitul este o pasăre fără cuib..deci răspunsul acesta este...că distanța dintre mâna stângă și mâna dreaptă este o pasăre fără cuib.

NIG - Care e distanța inimii dintre California și România?

Dintre București-Chișinău?

Dar dintre București-Timoc?

FS - Dacă privim în oglindă distanței și nu ciobim din dragostea noastră observăm că nu există orașe că nu se află printre dealuri nici direcții și nici măsurători. Numai omul liber are Dumnezeu. Ca atare omul liber nu poate fi măsurat, ca atare sunt fericit că pot fi măsurat: libertatea ! aceasta este distanța dintre orașe dintre sat și numele iubitei dintre marginea unui copac și lună...LIBERTATEA!Între california și România există o depărtare de culoare, între București și Chișinău un strigăt iar între București și Timoc, o chemare. Observăm că inima locuiește uneori în cea mai cumplită absență și că distanța nu vine din inimă, observăm că distanța este chiar ea...INIMA!


NIG - Cu ce se acoperă distanța dintre inimile celor care se iubesc dar sunt despărțiți de soarta nu de iubire?

FS - Încercați și priviți spre soare în mijlocul cratimei lui iulie. Să fie cam pe la prânz și neapărat ținând în mâinile dumneavoastră amintirea cea dintâi. De teamă și de arșiță undeva se va înălța o biserică . Așa ca o vedenie, ca să vă răcorească. Osânda va sosi gâfâind și ea.. vedenia! Prima noastră încercare va fi să ieșim din clipita soarelui să ne întoarcem privirea din focul acestei distanțe care mistuie, care ucide, care face nod lăcrimând neputinței. Distanța nu se acoperă fiindcă se acoperă cu sine. E ca și când îi ceri apei să îți șoptească botezul. De ce îți este sete ți se va face și mai sete. Cel despărțit de soartă îl caută pe Dumnezeu spre marginea casei. De aceea aș spune că distanța dintre inimile celor care se iubesc dar sunt despărțiți de soartă și nu de iubire ..se acoperă cu uitare, una ca un borcan în care stă ascuns un înger. Aș spune însă că soarta este inelul pe care îl pune Domnul în taină de om, este dacă nu vă supărați, ca și când îl strigăm pe Dumnezeu pe numele mic. Ori..această distanță nu se acoperă decât cu dragoste.


NIG - Dacă distanța n-ar exista, ce ar exista?

FS - Fără distanță nu există milă , nu există iertare, fără distanță nu există învățătură. Dintre toate distanțele lui Dumnezeu cea mai frumoasă este femeia! Dacă nu ar exista distanță ar exista doar fier și piatră, umbra lui Nu, adică. Cea mai mare dovadă, cea mai clară atitudine de existență a distanței este păcatul. Păcatul îl duce pe om mai aproape de Domnul. Este o scară fără trepte ..pășești urcând coborâșul ...pui în ramă absența..și aceasta este o altă pasăre pe care o vedem numai atunci când aerul doare.

NIG - De ce RadioTeIubesc?

FS - www.radioteiubesc.com este o încercare a omului rotitor. Am mai spus, am mai strâns în menghina cotidianului și alte lucruri, multe pentru alții . Unii au aplaudat, au urcat sacii în căruță și mi-au aruncat un buchet cu felicitări cu promisiuni. Alții, după ce au remarcat cât de inteligent sunt au umblat la șurubelele distanței, mi-au pus un plic cu câțiva bănuți în mână și m-au lăsat să le construiesc atât cât aveau nevoie din atât cât aveam voie. Apă de băut există și nicăieri nu scrie că este obligatoriu să bem apă de băut. Aer de respirat există și nicăieri nu scrie că este obligatoriu să respirăm. Toată lumea spune măcar o dată în viață...te iubesc. Alții repetă zilnic de o mie de ori....Am fost surprins total să observ că în plin secol al progresului al informației care nu mai satură, am fost surprins că nimeni nu s-a gândit să cuprindă acest domeniu aici pe internet. Așa m-am gândit să pun în paharul distanței acest radio. Încă trudesc să conturez dimensiune specială. www.radioteiubesc.com nu este pentru smiorcăiți și smiorcăite...www.radioteiubesc.com înseamnă dragoste la prima vedere. Și așa...cu bune și rele...acest radio încearcă să sune mereu un clopoțel al bunului simț...adică...demnitatea, idenitatea , atitudinea , cultura și civilizația. Am pus deja în grila câteva idei de program. Am reluat iată și eu matinalul, întrerupt o vreme din motive obiective, matinal care dura patru ceasuri, o emisiune maraton care cuprinde peste 20 de segmente de informație...în fine! L-am pus pe picioare aici în California, în Sacrameto. Am avut în primă fază parte de o primire cu dragoste. Asta până când unii și-au dat seama că acest radio nu pupă în cur pe nimeni și nici nu are de gând să sară peste obstacole trecând pe sub ele. Pe de altă parte...www.radioteiubesc.com nu vrea altceva decât un pic de normalitate. România are nevoie de normalitate și nu de varani, nu de antene, nu de sute de jurnaliști care să manipuleze cu nerușinare și așa un popor în cea mai mare parte a lui ...o gloată. Există și o Românie frumoasă cu români care au o singură Românie. Din România postului de radio www.radioteiubesc.com nu fac parte românii care votează de mai multe ori, românii care copiază cu nerușinare examenele indiferent unde, românii care au făcut și fac din evaziunea fiscală un brand, românii care și-au făcut 30 de firme tocmai ca să poată linșa după voie. De ce www.radioteiubesc.com? Uite așa! că nu cumva să uităm că putem deveni!

NIG - Florian Silișteanu, ești excentric și ușor controversat. Știu oamenii să păstreze distanța dintre om și poet?

FS - Viteza aceasta cu care repede se lipește o etichetă mă intimidează. Sunt câteva locuri pe internet în care se spune că am furat mașini că am dormit în wc la revoluție și că nu știu ce Dumnezeu am mai făcut. Nu am vrut să mă apăr niciodată. Sunt inși cu care am dat de pământ, indivizi care, sub anonimat, ung roțile democrației cu-o unsoare a neputinței. I-am demascat și asta a aprins un foc mare pe care au crezut că îl pot ațâța. S-au înșelat și s-au sufocat în propria lor neputință, nefericire. Eu unul nu sun cu număr ascuns, nu semnez cu inițialele bunicii, nu-mi pun poza câinelui de când era tânăr pe facebook și nici altele. Am trecut petrecând în bucuria lui Hristos ca și martor. Când îl iubești pe Dumnezeu te uiți în oglindă și încerci să nu te vezi pe tine ci să-l observi pe celălalt. Desigur că n-am căzut din icoane și, iertat să-mi fie, mult am de cerut iertare. Cred că nu poți deveni un medic bun, un ceasornicar bun, un profesor bun, nu poți deveni un comerciant bun dacă nu devii om. Eu tot încerc să devin om. Nu știu cât mai am ca timp dar dacă Domnul va vrea atunci..poate o să devin măcar un poet simpatizat.Cine știe!? Între om și poet există o apă mare. Nu încerca să mergi pe urmele lui IIsus să calci apa. E de ajuns să te lepezi de El o singură dată și atunci apa aceea va fi noroiul din care ciugulește distanța. Oamenii te simt imediat. Sunt fericit...fericit că am cunoscut oameni, că am rostit poeziei din fericirile mele iar oamenii au ascultat ca și când.Dacă faci totul total și total dezinteresat primești fără să vrei cheia distanței. Cu această cheie a distanței poți deschide ușile prin care trece uneori scârba lumii. O deschizi o primenești și tu și prin poemul pe care îl scrii, schimbi lumea. E atât de înalt să iubești oamenii...atât de înfricoșător uneori.


NIG - Care este distanța(era să spun diferența) dintre un poet USR și unul din afara USR?

FS - Nu am întâlnit în nici un popor atâta grabă spre a deveni mic cu diplomă. O uniune este ca o biblie, este ca un cui. De acest cui stă agățată bucuria. Românii, atunci când nu sunt în stare să treacă un prag încep imediat să-și sape singuri fântâna...o altă fântână a distanței. E plină România de români care tipăresc antologii în care antologii sunt publicați cu sutele, cu miile și asta pentru că plătesc repejor un milion, două, celui care alcătuiește antologia. Fenomenul de gașcă în literatura de azi a atins marginea oricărui gând pe care stă cocoțat un înger. Mă uit și pe aici prin Americi...mulți mulți și degeaba cu 10 ani de Americi. Banul..bănuțul bine chivernisit și înghesuit în buzunarul celuilalt cumpără imediat tipăritul și urecheatul celebrității. Vă spun însă că dacă mergem într-o școală ori în hora unei fabrici, în mulțime adică, din cei o mie de poeți antologați, publicați în fel și fel de reviste, să știți că maxim doi dintre ei vor putea deveni ologi de vedere...adică se vor detașa...vor fi aplaudați vor fi puși în ospeția distanței. Sigur că da și în USR e destul mărar uscat peste ciolanul acesta din care mușcă cealaltă distanță..numai că bucătarii au fost atenți ca în bucătărie să nu mai intre șoarecii iar cei care nu au purtat șorț să și-l pună. E greu să treci de critică și și mai greu să treci de ...gașcă. E greu să umbli aproape singur și să treci pe la porțile consacrării fără să guști din ploscă în care se află vin vechi. Au apărut uniuni peste uniuni..în fiecare cartier în fiecare stat american și în fiecare cămară a distanței hop o uniune, hop o revistă în care sunt publicați cu atenție în ordinea în care au avut griji să întoarcă răsfățul. Nu generalizez. România este în cea mai mare parte o gașcă cu multe găști, în cea mai mare parte o adunătură de indivizi care se vând între ei, care nu au demnitate o gașcă imediat în așteptare să mai ciupească un mic avantaj . Au apărut magazine în care se vând uniforme militare. Oricine acum poate cumpără un tricou pe care scrie polițist. România este plină de doctori docenți, de inși care și au copiat și copiază examenele, este plină de milioane de inși care votează primind la schimb un pârț al zilei. Revenind la magazine...Intri, îți cumperi tricoul de polițist și gata. Așa și în poezie...Doar că vine o vreme a frontului o vreme în care vei fi legat la ochi și va trebui să alegi de pe cer o stea bolnavă, să o alegi să o duci cu tine acasă iar după ce o duci și o îngrijești să o pui din loc pe cer să strălucească! Ei bine...poți să faci asta?Dacă da...atunci uniunea ta nu este de fapt altceva decât diferența de care pomeneai în această întrebare...adică...distanța care ne deosebește...pur și simplu.

NIG - - Cum trăiești tu printre aceste distanțe?

FS - M-am născut la șapte luni. Mama umblă cu mine prin toiul frigului să găsească fereastră la care vine un sfânt să stea de vorbă cu oamenii. Ieșise din spital cu învoire să meargă spre sat să poată liniști lumea....să mor ...acasă! Pe drum însă a fost să se întâlnească așa cu doi domni care veneau de la capitală. Unul dintre dânșii purta o geantă mare de piele aglomerată cu tot felul de lucruri deștepte. Era un domn universitar pe care îl chema ...Florian. Și auzind omul că pe ăl mic purtat de femeie îl cheamă ca pe dânsul s-a pus repede la măsurat și ascultat, scris și prescris. Apoi nu știu ce a mai fost. Trăiesc cum scriu și scriu cum trăiesc.. Sunt ca peștele pe uscat: acum mă zbat și promit apei solzul bucuriei sfinte - acum sar valul și mă prefac strălucind vrășmașului. Sunt fericit adică liber! Libertatea este ca o povară atunci când te naști cu ea. Libertatea pe care o obții pe care o câștigi este ca un măr din care vor mușca toți. Cum trăiesc printre atâtea distanțe? Păi... măsurați, vă rog!


interviu realizat de Nuța Istrate Gangan pentru New York Magazin.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!