CONSILIUL JUDEÞEAN SUCEAVA
BIBLIOTECA BUCOVINEI
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA – FILIALA IAȘI
LIBRÃRIILE ALEXANDRIA
PREZINTÃ
PROGRAMUL DE COMUNICARE PUBLICÃ ȘI MARKETING CULTURAL
CARTEA CARE NE SCHIMBÃ VIAÞA
prin bun gust, eleganță și bucuria lecturii
Coordonator Angela Furtună
NUMAI LA BIBLIOTECA BUCOVINEI !!!


EPISODUL al V-lea


FEREȘTE-MÃ, DOAMNE, DE PRIETENI

RÃZBOIUL CLANDESTIN AL BLOCULUI SOVIETIC CU ROMÂNIA

LARRY L. WATTS

Traducere Camelia Diaconescu
EDITURA RAO, 2011


DESPRE BIBLIA ANTIROMÂNEASCÃ A PRIETENULUI DE LA RÃSÃRIT




Iată o carte care deconstruiește cu acribie o istorie solidă a mentalităților și a strategiilor ostile României devenite tradiționale la Moscova; o carte care demonstrează actualitatea politicilor antiromânești ale prietenului malefic de la Răsărit și care apare pe piața românească exact în clipa când România este amenințată din nou la scenă deschisă de Președintele Medvedev, aflat în cursa sa pentru un nou mandat; cartea care nu ar trebui să lipsească din casa niciunui român, a fost editată recent de Editura Rao (Grupul editorial Rao, 2011) și scoasă recent pe piață în librăriile importante și furnizorii internetici de carte : Ferește-mă, Doamne, de prieteni!, sau Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, de Larry L. Watts, traducere în limba română de Camelia Diaconescu (apărută prima dată sub titlul With Friends like These, în 2010).

Înglobând mai multe informații decât o duzină de cărți (Kiki Skagen Harris, fost senior diplomat al SUA în România 1983-1987, 2000-2002), reflectând cunoștințe profunde și extinse specifice țărilor și regiunilor, devenind un studiu uluitor asupra războiului clandestin din interiorul Blocului Sovietic, bazat pe o cercetare prodigioasă (prof. Henry L. Carey), având un magnific caracter erudit și urmărind istoria relațiilor ruso-române de la războiul din 1877-1878 până în 1978 (prof. Ernest H. Latham, Jr., US Foreign Services Institute), dezvăluind proiecte, planuri și fapte concepute în umbră, prin cuvintele celor care le-au conceput (Ioan Talpeș, fost director SIE), cartea lui Watts descâlcește 100 de ani de relații cu Rusia, respectiv URSS, vecină, care nu a contenit niciodată să vadă în România un inamic și o țintă. De asemenea, studiul examinează geneza transformării României din aliat în inamic al Blocului Sovietic, a eforturilor sale de a ieși de sub dominația sovietică și contramăsurile sovietice și ale Pactului de la Varșovia pentru discreditarea regimului și a politicilor sale independente din perioada Războiului Rece. La baza elaborării acestui tratat au stat lucrări de istorie, politologie și filozofie politică de ultimă generație, precum și rapoarte ale serviciilor de informații și documentelor naționale ale partidelor care au devenit disponibile după colapsul Uniunii Sovietice. În acest fel este scos în evidență impactul dezinformării coordonate de sovietici și al măsurilor active asupra percepțiilor occidentale, mai ales a celor americane, prin corelarea evenimentelor, dezbaterilor și conflictelor din cadrul Pactului de la Varșovia, așa cum au fost consemnate în cadrul consiliilor interne, cu aprecierile generate de comunicațiile academice și de informații ale Statelor Unite.
800 de pagini de surse și documente, hărți și interpretări, analize, referințe și citate din autori competenți…privind strategiile prin care Marele „Prieten” de la Răsărit a creat României situații dezavantajoase pentru a o abate de pe calea democratizării, a perseverat în politica sa de dezbinare a Chișinăului și Bucureștiului, a avansat cu strategiile de dezbinare națională românească. Nu lipsite de interes sunt capitolele care devin un adevărat ghid al operațiunilor KGB asupra României, oferite de foști ofițeri de informații sovietici, ulterior confirmate de rapoartele puternic cenzurate din arhivele serviciilor Pactului de la Varșovia (v. surse, dintre care Oleg Gordievski, KGB: The Inside Story of its Foreign Operations from Lenin to Gorbachev, New York, HarperCollins, 1990, sau colecția de țară din arhiva virtuală a Proiectului pentru Istoria Internațională a Războiului Rece – The Cold War International History Project CWIHP, www.CWIHP.org).
Capitolele cărții sunt structurate impecabil, îmbinând scopul didactic cu cel de analiză transdisciplinară, totul dublat de un stil îngrijit, persuasiv, precum și de un talent special al autorului de a transforma informația nu în spectacol (cum e la modă prin infotainment), ci în terapie (căci, oare nu de vindecarea de iluzii printr-o corectă informare are nevoie un popor român atât de abrutizat de strategiile de manipulare sistematice ale intelligence-ului sovietic și rus din ultimii 70 de ani?). Organizarea concluziilor acestor cercetări a dus la un corpus impresionant: I. Forțarea definiției de „prieten”; II. Ambiții imperiale, conflicte comuniste; III. Stalin se folosește de problema transilvăneană; IV. Ieșirea de sub tutela Moscovei în perioada Hrușciov; V. De la Primăvara de la București, la Primăvara de la Praga; VI. 1968: „Turiști”, prieteni și dezamăgiri; VII. După invazie – Tirul pe România; VIII: Angajarea în războiul clandestin; IX. Dușmanul din „Casa Comună”; X. Bibliografie. XI. Cărți și articole. XII. Indice.

De-a lungul drumului României prin istoria recentă, cu suișuri și coborâșuri inerente, Larry L. Watts pune reflectorul pe actorul malefic din umbră, cu comandă de la Kremlin, care a lucrat în permanență la alterarea statutului și percepției internaționale a statului român. „Cel puțin de la sfârșitul anilor 1960, România fusese de departe cel mai constructiv actor internațional din Blocul Sovietic și a devenit cunoscută pentru capacitățile de mediere și realizările în comunitatea internațională. Nu numai că guvernul participase la rezolvarea pașnică a conflictelor internaționale și blocase expansiunea influenței disruptive sovietice, dar refuzase și să participe la traficul de droguri, la sprijinirea terorismului și a operațiunilor antioccidentale în care serviciile și conducerile partidelor loiale Moscovei se angajaseră, la comanda Kremlinului. Dar, în numai câțiva ani, „partenerii apropiați” sovietici aveau să transforme imaginea României și a guvernului său din cea a unui partener apreciat în Occident, într-una de paria internațional, „nu numai în fața comunității internaționale, dar și a propriului popor” (v. Barnes, Harry, Post-Revolutionary Romania: An Assessment IREX TASK FORCE ON ROMANIA, 10-18 MAI 1990 p.4). Cu astfel de prieteni, România nu avea nevoie să-și caute dușmani mai înverșunați înafara alianței Pactului de la Varșovia”.
Cartea este nu numai o lectură utilă ci aproape obligatorie, cu atât mai mult cu cât în ultimele zile președintele Rusiei înțelege să-și construiască imagine în timpul campaniei sale electorale prin amenințarea României și aliaților săi cu un nou război, fie el și rece, mizând desigur pe popularitatea pe care o au politicile antiromânești în electoratul său, situație care nu face decât să reconfirme validitatea ideilor istoricului Larry L. Watts. Dacă un nou Război Rece cu România, adăugat la cel deja foarte fierbinte declanșat de aceiași „prieteni” în Orientul Mijlociu, va schimba fața lumii, rămâne de văzut. Cert e, însă, faptul că în acest război românii trebuie să mizeze pe informație mai mult decât niciodată în istoria lor. De aici, îndemnul adresat publicului românesc de a citi și cartea lui Larry L. Watts, ba chiar cu creionul în mână, dacă s-ar putea.

Angela Furtună

18-19 mai 2011