Le-am adunat pe toate langa mine
-si vant si ploi-
Doar ca sa-ti spuna „bun ramas”,
Sa numaram ce-a mai ramas
Si sa-ne intoarcem in scoartele noastre.

Suntem suflete de copaci,
Saditi la marginea Universului.
Ai uitat?
Ne-am atins crengile
si-impreun-am invatat
sa ne aducem din cand in cand
dragoste(jar)a la concret.

Te strig acum.
Mai stii sa imi raspunzi?
Iti voi trimite o frunza
Sa-mi scrii ceva pe ea.....

Te voi striga mereu,
Caci crengile nu-mi mai ajung la tine
Nu-ti mai simt rasina...

Unde te-ai ascuns?
Doar suntem copaci
Saditi la margine de Univers.
Daca te-ofilesti,
Imi voi intinde radacinile pana la tine
si iti voi da toata dragoste(jar)a mea.

Aici erai?Erai langa mine?
Cand ni s-au unit scoartele?
Cand ne-au inmugurit ramurile?
Respiri bine?

Le-am adunat pe toate langa mine
-si vant si ploi-
Dar nu mai e nevoie sa cad pentru tine,
Caci tu acum traiesti in mine:
Si suntem doua suflete-ntr-un copac
Sadit la marginea Universului...