Poezie
autoportret cu duhul oglinzii
pastorului de poeme
1 min lectură·
Mediu
Si brusc intr-o dimineata
am vazut in oglinda:
un batran ce imi purta sanii,
o bestie ce imi picta cu sange pe brate,
o fetita tragand dupa ea o umbra mult prea mare,
un copac ce purta un evantai cu pasari
si o gaura in cer prin care se vedea Dumnezeu
in fiecare ochi un urs de plus acelasi eu,
buricul pamantului un manz cu steaua adormita in frunte,
margarete cu uterul galben in loc de cuvinte
si gura
Ah, era dimineata si campii trebuiau batuti cu gratie.
Am deschis usa la oglinda, mi-ai zambit din nou,
mi-ai intins un buchet de creioane colorate si un ou:
poarta-le, coloreaza-le hainele, carnea, cautarile, aura,
rotunjeste-i cu un pi, scoate-le viermele si asteapta
fluturele.
Apoi intoarce-te la poemele tale.
0116850
0

Mi-au placut mult versul \"margarete cu uterul galben\".