Poezie
Cintec orb de duminica
1 min lectură·
Mediu
Se tot din spre brațul tău pământiul dus-crăpat
Focul iar ascunde sub scânteia lui îngerul neîntâmplat
Largu-i dânsului de dinspre apa mare
Pasărea cu pene ude de încuibărind ce are înc-un cuib
Chiar pe linia de pușcă în și dinspre răsărit cătare
Îspre trag și cu dinspre adâncime trag spre geamandură
Cântec despre orbul de duminică nevăzut de corb
Dinspre pântec și lumina și de tine de distanță
Mă las iar născut în femeia care coase stelele
pe cer pe dos cu ață
De aceea nu se face niciodată dimineață
pentru orbul de duminică ce-nvață apa
să o calce și să spele cu picioarele
mâinile- clarvăzătoarele
Trec pe rând salvări și pompieri
Îngerii ascunși în halate de brancardieri
trec pe rând să o sărute
A murit fără lumină
într-un accident banal
Ziua cea de ieri
s-a izbit de mine-n frunte
013.825
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
florian stoian -silișteanu. “Cintec orb de duminica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-stoian-silisteanu/poezie/88800/cintec-orb-de-duminicaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
poezie [ ]
în limba ta
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Silvia CALOIANU [sirena]
2004-08-17 |
diminețile îmi iau inima în dinți îmi zic rabdă
să trecem stixul
lasă clișeul acesta spațial
dincolo de ce neapărat dincolo și încă
de ce neapărat de poezie
câți or mai fi spus la fel până la silișteanu florian
mâne o să-l vedem același pe ultima pagina a curierului
murind categoric în semne
o stradă mai sentimentală din pitești îi va purta numele
deseori surprizele ne trag de mânecă
ar fi păcat să ne plângem că nimeni nu ne iubește
uite cum lumina se înalță pe crucifix
dumnezeiește
chiar să nu mai avem loc aici lângă șemineul din vis
mai știi când ploua cu ploaia aceea
din luna lui marte
și noi ne promiteam să ajungem frumoși la bătrânețe
să ne amintim
ca bardul de la mircești
lângă foc să ne răsfoim notițele de călătorie
plină pădurea de lemne iar tu
un greieraș
care nu se întreabă de inspirație
te ascunzi într-o blană primitoare de urs
te bucuri că nu e acasă
și taci
în limba ta
17.08.04