Gigant stelar spre noi se prăvălește.
Cu focul lui pe sub pământ desface
Neodihnita lavă care zace
În măruntaie râncede de pește.

Cutremure pe gândul meu de pace,
Vulcani țâșnesc cu patimă, orbește.
Atrage Hercolubus, pârjolește.
Pământul ars cu suflet veșted tace.

Incinerat în propria-i mocnire,
Se prăvălește în ocean zdrobit.
Ființa mea plutind în amorțire

În magma ce înghite a pierit.
Nici azi nu știu de este-o amăgire,
Dacă-am visat sau dacă m-am trezit.