În tâmpla argintie-mi râde ochiul
Nedefinit simetric pe orbită,
Și pleoapele se luptă cu deochiul
Genezei prinsă-n gheare de ispită.

Sticlosul chip, ce il zăresc prin ceață,
Nu-i chipul tău - e umbra din gradină,
Lăsată-n dar uitării ce răsfață
Imagini prăbușite în ruină.

Geană în geană, tainică colină,
De dincolo de vis mi-apare-n față,
Și nu mă satur de culoarea lină
Ce-mi picură în suflet dimineață.

Același drum - secunda dăltuită
În piatra unde-mi stăruie norocul
Mă poartă spre-mplinirea de ursită;
În tâmpla argintie-mi râde ochiul.