Cântec pentru speranță

Ridică-te din humă
Chiar de ai ostenit
Adună-ți iar norocul
Căci tu l-ai risipit.

Hai smulge-ți de pe suflet
Lințoul negru al morții
Păgâne gânduri lasă
Pierdute-n bezna nopții.

Aprinde iar văpaia
Sublimelor iubiri
Și-ngroapă în uitare
Trecutele trăiri.

Desișului de patimi
Tu, fă-le luminiș
Din glod ridică-ți fruntea
Nu mai umbla târâș.

Din soare rupe-o rază
În hău să-ți lumineze
Și firea las-o iară
Frumosul să viseze.

Din firul ei de aur
Speranțele iar țese
Lăcaș să faci din suflet
Simțirilor alese.

Și caută în tine,
Și-n suflet răscolește
Să afli diamantul
Ce încă strălucește.

Când vei găsi scânteia
Te-ai ridicat din humă
Privește înainte
Nu întoarce capul în urmă...