Amurg de toamnă

Sub cer senin și însorit
Aleile foșnesc
Bătrâna toamnă a venit
Copacii desfrunzesc.

Își scutură amare plete
Și ramurile greu
Se lasă bruma pe-ndelete
În gânduri eu te chem.

Zeiță a dragostei divine
Coboară pe pământ
Și ia-mă în brațe lângă tine
Cu tine aș vrea să cânt.

Romanța toamnei de - altădat'
Când frunzele aștern
Pe același loc de mult uitat
Covorul lor etern.