-

Pe cine-l caut'acuma'n gradina
Cu vasele de mir umplute?
De lacrimi inima li-i plina...

Zoreste ziua noua. Ii racoare,
Dar cerul se insenineaza
In ciripituri cantatoare.

De ce Îl cauta aicea pe Hristos ?
De ce-a venit aicea ca sa-l planga?
Pe piatr'un inger luminos...

El sade-n haine albe, stralucite...
Vestind cereasca bucurie
Mironositelor scarbite:

"Hristos a inviat! Si nu va mai mahniti
Si nu-l mai plangeti ca pe un mort
Cautandu-l intre cei muriti!

A iadului putere-i biruita,
Zadarnica ii rautatea:
De-acuma lumea-i izbavita.

Intunecimea in lumina piere,
Marirea ei i s-a surpat
Si fug vrajmasii de durere.

Grabiti-va cu vesti de veselie
Si spuneti vestile-n Sion:
"Hristos e viu si'n veci invie!"

Dorm florile. Gradina moarta tace,
Iar primprejur-albastre umbre,
Nisip, zori aurii - si pace.