chirilice zăbrele se zbat între arbuști
cu fagurii pe buze... în colț cu ochii ninși.
din minut în minut m-aștept să mă răsfețe
cu aburi buretoși și sticliri răzlete
de măr copt, mai brunet din fire,
cu fistic verde sau roșu-n privire.

mă liniștesc însă, când, odată cu dogoarea
ultimului pas
te ustură verbele uitate-n pridvor,
iar lampa, tăiată în zidul
pletos, și cu dinții mai albi... din fire,
păgână luceste-a strigoi.