Astfel încât mă-nclin ca un tânăr hanger
În micul răsărit întărâtat de briză
Mai drept aş defini albind un monocer
Luptându-ne va fi şi nu greşesc remiză

De-o vorbă stăpânit o construiesc numai
Ei să i-o dau pe ea dacă era-nainte
Nu-l înţelegem el poate pe noi un grai
Râzând şi sângerează lasă oseminte

Şi ţine-n prăvălii vechi almanahuri gri
Ce ţipă deschizând coperţile de piele
Foaia de buze-ating iar când se va-năspri
Alături isprăvi-se-vor şi ale mele