La dentist

Multă lume se fereşte
Când e vorba de măsele,
Le e teamă de-un mic cleşte
Ce le-alină din durere.

Alţii mai fricoşi de moarte,
În durerea lor mai bea,
Crezând c-o salvează poate
Pe stricata de măsea.

Trage la măsea,
Tărie de vrea,
Dai vina pe boală
Şi pe viaţa-amară.
Chiar de bucurie,
Mai tragi o chindie,
Caşa-nvaţă dracul
Ca să-ţi găseşti leacul.

Stau la uşă şi mă rog
Să scap de stomatolog,
Căci durerea de măsea
Pare boala cea mai grea.

De-ar fi să doară păcatul,
Câtă lume n-ar bocii!
Şi-ar pierii din lume dracul
Şi s-ar duce în pustii.

Când te vei ruga,
Să scapi de măsea,
Roagă-te măi frate
Să scapi de păcate.
De-ar durea păcatul
Ar pierii şi dracul,
N-ar mai fi nici boală
Şi nici viaţă amară.
De-ar fi pocăinţă
Dragoste în ştiinţă
Aşi rămâne cu măsea
Ca să pot mânca.
Dacă m-aşi lăsa,
De tot ce e rău,
Pe drac l-ar durea
Toate-n locul meu.