|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
Promo:
|
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ Soacră, soacră...
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-06 | |
În unele zile se făcea dimineață.
Atunci venea mama să ne dea de mâncare Avea buza mușcată de somn Și ochii vineți, pentru că bătaia e ruptă din Rai Și din cauza asta a bătut-o Dumnezeu în Vinerea Mare. Eu îi spuneam "Lasă-ne, mamă! Du-te și culcă-te. Odihnește-ți pasărea verde din ochi. Dormi fără grijă, O să-i mâncăm zilele tatei la micul dejun". Și mama pleca plângând de durere, Legănându-și laptele în sânii tari ca de piatră În care ne cioplise chipurile mie și fraților mei. Și noi plângeam, că în sfârșit era dimineață Și ne era foame. Atunci venea tata și ne spunea "Mi-ați mâncat zilele! Să o ia dracu' de viață!" Și pleca plângând, își punea mâinile-n cap Și uniforma pe el. Se ducea la război, Pentru că trebuia să lupte ca să câștige Pâinea noastră cea de toate zilele. Mama plângea iar - așa făceau toate femeile Când le plecau bărbații de acasă. Trebuia să fie și ea în rând cu lumea - Cu toate că nu-i părea rău. Asta însemna o gură în minus la masă, Adică mai mult pentru noi. Tata lipsea mult. Se întorcea Numai atunci când se făcea dimineață, Mirosind a femeie ușoară. Mama se supăra iar și plângea Pentru că nu înțelegea de ce! Că doar și ea era mică și slabă! Numai noi ne bucuram că s-a făcut dimineață Și dimineața primeam de mâncare. De cele mai multe ori Noaptea ținea cât era ziua de lungă.
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | ||||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare și confidențialitate