Acestea se întîmplau în anul în care
În paharele pline, în loc de cuburi de gheaţã aveam cărăbuşi
Căzuţi de pe iedera care îmbrăca zidurile groase -
În astfel de ani grecii, cei vechi,
Ţineau Olimpiadele -
Citeam pe rupte ajutat de poza ta pe care o foloseam ca semn:
O puneam la întîmplare într-un volum, apoi
Îl luam de la capăt rãsfoindu-l pe nerăsuflate,
Grăbit, ca să ajung la chipul tău
Cînd pagina dată mi-l descoperea, rămîneam
Cu fotografia, punînd cartea alături şi adormeam instantaneu
Visam sfîrşitul poveştii, finalul cărţii, o învăţam pe de rost.
Ajunsesem sã fiu privit ca un savant, colegii îmi spuneau
Fie "Învăţătorule", fie "Desăvîrşitule"
Cînd ne întîlneam, privirile tale mă demineralizau
Făceam mereu tratamente cu calciu, magneziu, potasiu, sodiu,
Litiu, stronţiu - eram un munte! Muntele lui Mendeleev.
La şcoală le şopteam tuturor, fără discernămînt -
Eram generos, bun, blînd, de oameni iubitor.

Într-o seară, în timpul unei plimbări de grup,
Am fost surprinşi de o ploaie de vară
Şi am fugit spre porţile caselor să ne adăpostim
A fost prima oară cînd nu ai stat lîngă mine
Erai la casa vecină, lîngã el
Te priveam dintr-o parte cum rîdeai nepăsătoare -
Vîntul a început atunci sã şlefuiascã în mine Babele şi Sfinxul
Acum lucrarea e desăvîrşită –
Te tot zăresc pe fereastră
Ducînd doi copii la şcoală
Ce îi învaţă pe ei acolo?
Tu ce le spui acasă?