dana banu

așa o fi , spui că iei primul tren și pleci
da\' uite că lăsași biletul pironit în agonia
și pe elian pe fundul valizei

neverendinga salută o danabanu niciodată destul

nu stiu de cate ori te-am surprins plimbandu-te prin poemele tale. uneori erai elian, alteori dana banu.
poate nu e tocmai bine.
acorda-ti o plecare din tine.

placut, sigur ca da :)

thais

că plecam în poezea departe de mine nu de elian:)))

valiza e pregătită numai drum să fie...și este...

măi, mă gândeam prin ianuarie 13 că dana banu aiasta chiar e un poet(din cauza asta nu vei mai citi never un text al meu postat aci la personale)și chiar mai mult de atât mi-a fost drag de ea astăzi și am scris repede și fără poticniri acest poem

aceasta e o poezie și atât...elian este pseudonimul meu deci mă reprezintă oarecum, thais

și comm-ul tău este plăcut deci îți mulțumesc pentru el:)

dana, plecările se văd după întorceri pentru că trebuie să ne întoarcem mereu
îmi place finalul mult
zic, deci
drum bun:)
seară faină

(e a doua oară că încerc să bag răspunsul, sper să nu apară de 2 ori:))

nu plec frate niciunde aici e o poezie și atât...să ne fie drumurile bune și serile la fel

mulțam de apreciere

Dragă zepelinule, noi știam că nu ești pământeană că altfel te-am fi iubit și mai tare. În altă ordine de idei, nici un loc unde să te poți ascunde...de tine.

păi, să fiu al nenorocului de nu mai scriu poezele dedicaționist-narcisiste ușor lacrimogene, se pare că prind, mâine bag vreo 3 elian-uri(glumesc desigur)

PS:acum serios vorbind în altă ordine de idei ai dreptate...

mulțumesc

Dana esti atat de mercuriala... si nu gresesc...

\"niciodată aflându-mă cuprinsă-n vreo vârstă
niciodată acasă niciodată destul

înserare cu ferestre deschise și scrum
înserare desenată cu o cretă verde pe caldarâm

.... Eu ma vreau tare tare ma vreau .... intr-o \"

o lungă tinerețe
apoi o bătrânețe de un ceas și jumate!

MERCURIÁL, mercuriale, s.n. Listă zilnică oficială de prețuri la produsele alimentare, care se afișează în piețe

no așa, acuma spune-mi, bătrâne, dacă am vreun typo:))(.... \"Eu ma vreau tare tare ma vreau .... intr-o \") ca să știu ce să îți răspund și să nu prelungim iar și iar pagina mea de comentarii inutil...

PS: o tinerețe de un ceas jumate îți doresc

salut și mulțumesc

când ai de gând să mă mai faci mercurială fără a preciza exact sensul nu uita să faci un pas înapoi...nu de altceva dar mă provoci inutil iar eu sunt un om prea războinic la o adică pentru blândețea comentarilor tale

mulțumesc

poate un prea mult sine, un alint interesant, poetic dar si spre tine, de la o distanta voit mare ca sa fie mica

poate și pentru că sunt un poet de hârtie, trecător virtual, a vorbi despre mine este un privilegiu(pentru mine desigur)

mulțumesc pentru însemnarea lăsată aici

nu eu am lăsat melodia, sunt eu dedicaționistă dar doar în ce mă privește pe mine:)))

încearcă la Dan Carlea, el e DJ:))

salut

- Interesantă e însăși plecarea din tine spre o masculinizare explicabilă ca fenomen de generalizare
\"boemul unor vremuri de fum
supraviețuitorul propriilor sale războaie
eu călătorul acesta cu umerii firavi\" și mai jos.

- Lista străzilor urmată de o listă de orașe dau o direcțit de destinații lipsite de gustul pentru călătoria cu un scop anume...
- Interesantă \"tăcerea prelungă\" asemeni unei garnituri de tren perpetum mobile.

Cu drag,
Constantin

privesc de o vreme bună portrete și autoportrete, definiri și redefiniri ale autorilor în poezie sau proză, personaje mai mult sau mai puțin literare care prind viață prin însăși viața lor reală sau poetică. itinerarii pe care le străbat și cum și-au pus amprenta întâmplările, locurile, oamenii asupra lor. aici merg pe urmele daneibanu, fiindcă ea permite acest lucru, ne invită să o însoțim în călătoria poetică pe drumurile ei reale, interioare, exterioare. o însoțesc mereu pe danabanu chiar în tăcere, nu știu când simte că sunt, când nu, nu întreb, dar mai ales aici am însoțit-o, aici, fiindcă pleacă departe de ea, cu un tren nenumit.

Ela

Cornel, ce mă bucur că iată cineva a descoperit ideea aceastam mulțumesc

Ela, Ela, tocmai citeam podurile tale suspendate când am primit comm-ul, acum citind și comentariul de aici vreau să îți spun că ai tu un har de a emoționa prin prezență, o prezența caldă și știută mereu aproape,
da, m-ai emoționat ...

ești tu, călătorul prin scrum,
boem într-o vreme de fum
și-ți place să-ți zici fie dana,
fie, aici, danu bana.

Dan Norea, când nu mai am subiecte de scris, scriu despre mine:))cum spuneam cu vreo 3 texte în urmă, cam gol sertarul de idei în ultimul timp...

danu bana te salută:)

apropo de stilul lui dan norea )

e idee personala
a fi poet de hartie
poti sa folosesti ecranul
doar cand vrei lumea sa stie

ei, cornele, se pare că ajung de zâmbet dar asta, trebuie să recunosc îmi place...

mulțumesc pentru vesela revenire