privirea ta de muză mă amuză,
îngerii tandri își desfac pe buză
aripi subțiri, vrând să te ningă
cu praf de zori pe coapsa stângă,

să îți răpească moii pași.
cu frunze galbene de Iași
să te-nfășoare lin și greu
până la sfinți și Dumnezeu

și înapoi. să te strivească
în dimineața-mpărătească
pe umedele noastre-alei
cu umbre fragede de tei