Între ieri și ochii tăi sunt eu
Adulmecăndu-ți cuvintele prinse la copcă…
Complotul drumului întoarcerii acasă crește,
E distanța prea mare pentru
a merge pe scurtătura gândului.
La fiecare greșeală îmi înfingi în spate
Câte-o bornă kilometrică, iad 100km, iad 99km…
La fiecare bornă kilometrică, câte-un autostopist care
Vrea să-mi ia locul din dreapta ta.
Atâtea poveri duc în spate
Încât mă gândesc la Notre Dame când bat clopotele, Mitică.
Între ochii tăi și mine
E mult, prea mult ieri, un pic de-alaltăieri și deloc de azi.
Degetele mă trădează ridicându-se cât mai adânc în pielea ta
De pe mâini, de pe picioare, de pe miezul supt de pe cotoare.
Þi-atârnă umbra cumplit de urât,
Te rog, ia-o de pe mine.
Între ieri și azi
Sunt vene, capilare…
Câte-aș spune, șase lacrimi
Cinci cuvinte, patru pași ,
Trei clipiri, două țări ș-un gol imens între priviri