Clopoţeii caprelor sunau răcoare
De ape vii printre măslini şi eucalipţi,
Pe când pe golf ardeau ca portocale
În legănare pânzele fierbinţi...
Patriarhal platanul pentru oaspe
Chema în frunze umbra la ospăţ.
Pe foi de brustur: brânză, în blid: lapte,
Ne-au dat păstori străvechi cu port semeţ.
Băiatul oacheş lua de coarne ţapul negru .
Se arcuiau pe zarea altui veac.
Trosnea uscat din ace pin şi cedru
Sau zvon de greier sub frunziş sărac.
Din coaja inimii rănite da răşină,
Prelinsă vreme, lacrimă de chihlimbar...
O singură coloană în lumină
Purta pe cap amiaza ca un dar.