Încrezute și frumoase,
printre ronduri risipite,
trei gerbera arătoase,
s-au pornit pe turuite:

- Ia te uită, ce lalele !
Doar boboci cât degetarul.
N-au găsit nimic în ele,
viespile căutând nectarul.

Panseluțele-s prea mici,
ce să mai vorbim, surată ?
Poate doar niște pitici
le-ar dori pentru o fată.

- Nici narcisele nu-mi plac,
Prea aruncă-n jur miroznă !
Zise una sub cerdac:
- S-o miroși ? Asta da poznă !

- Fetelor, ce ziceți oare ?
Trandafirul de-l alegi,
sigur, e frumos, dar doare
dar te-nțepi când îl culegi.

Și-au ținut-o, zi lumină,
luând la rând pe fiecare.
Pe-nserat zic: - Din grădină
suntem cea mai mândră floare.

Cât bârfesc -deh, lungă-i boala-
vântul trece în tăcere
și le scutură petala,
doar cu-o mică adiere.

Sunt de tras învățăminte
la așa o întâmplare:
”Doar de-a ta îmbrăcăminte,
grijă să îți faci ca floare!”