am să merg la cimitir și nu voi spune nimănui

pe înguste drumuri ce păstorești cu gânduri
proiecte de cavouri șubrede castele
nisip de vânturi respirat în somn
împiedicatele strănuturi imaginare căi lactee

filosofii abstracte pretinse teorii
infinitele ferestre universuri fără rame fără sticlă
praf de stele stele moarte aștri neaprinși nicicând
ochii văd mintea scornește levitații și căderi

timp cu orizonturi largi uși deschise fără cheie
paralele lumi ascunse suflete probabil stinse
terra infinite replici săvârșite în ecou
tu mă știi iar eu te caut printre vorbe ne' nțelese

elefanții când își simt chemarea somnului adânc