Priviţi ce străină e ora Amiezii
Asemenea măştii peţite de zei,
‘nainte de noapte ne cânte aezii
De vulturi în lanţuri râvnind prometei.

Priviţi cum atârnă făţarnica lună,
Miroase a sori tolăniţi în omăt,
Nisipuri stelare în luntre adună
Şi minte că mâine le dă îndărăt.

Priviţi cât de lup este jocul, o clipă,
În focuri aruncă livada în zori,
Adâncuri de vorbe alice-n arípă
Îmi susură blând: „N-o să mori! N-o să mori!”