(o pisică udă cu doi pui în gură iese din subsol nu apucă să vadă
maidanezul care mai întâi o mușcă de ceafă apoi o apucă de cap
curmând cu indiferență trei vieți; inima unuia dintre pisoi sare
din pieptul spart de canini și mai bate încă între gunoaie și noroi)


în interiorul unei inimi soarele nu poate să vadă
întotdeauna putreziciunea are chipul sinelui
nesurprins de nici un artist
un puști cu trotinetă
ochelarist
se împiedică de sângerare
își julește genunchii de bordură
și plânge –
e pentru prima oară trist
prin urmare confuz
tatăl lui coboară din autobuz
îl târâie de mână în casă din când în când pălmuindu-l
pentru că și-a rupt blugii cei noi

anii trec apoi
puștiul și-a tapetat camera cu pozele tuturor femeilor
dezbrăcate
rupte pe w.c. din revistele playboy camuflate în cărți
format A4
în timp ce ai lui scârțâiau patul și chiar se certau uneori

ori de câte ori nu se putea controla
scotea dintr-un borcan inima pisoiului care încă bătea
și așezând-o ceremonios pe o foaie albă
se simțea noaptea întreagă intrat
în cea mai frumoasă femeie din lume

evident
tatălui nu îi ardea de glume
trecând dinspre dormitor spre baie
intra și îi stingea lumina