|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
Promo:
|
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ Soacră, soacră...
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-03 | | Înscris în bibliotecă de Laurentiu Ion
...Ba mata ești tip ridicol!
Eu n-am scris nici un articol Întru apărarea Muzii, Despre cel care Pare Că-mi faci treizeci de aluzii... Criticul pe care-aici Îl ataci în versuri mici Nu-i, desigur, măscărici, Colibri sau licurici... Însă nici Bou sau vacă, precum zici. E profesor (onorabil), Autor (interminabil), Om politic (execrabil), Critic (foarte vulnerabil, Dar pasabil), Președinte (incurabil). Când își laudă ciracii, Îi compară cu toți dracii. Fără spirit diplomatic, Cu-ale lui precepte Drepte, Are cioc, dar e simpatic. * Cel pe care-n adevăr L-am luat cândva-n răspăr E un tip mai fistichiu. Când îl iei în pripă, Țipă... Lasă-mă să ți-l descriu. Are-o mutră anodină De frizer cu mandolină, O privire clandestină, Nas de parafină Fină, Și la gură vaselină. Braț rotund și crupă plină, Organism de gelatină, Cu structură androgină Iar la-nfățișare Pare O statuie de slănină. Și mai are... Ce mai are? Când se duce la culcare E de genul feminin, Dar când scrie proză Roză, Iscălește masculin. În al Criticii domeniu Orice Eu se crede geniu, Dacă-i secondat de proști... Alte semnalmente? Niente! Trebuie să-l recunoști. * Deci scriind el prin reviste Cronici impresioniste Cu dantele împrejur, Într-o zi și-a zis că Riscă Să rămână prea obscur. Cum avuse țara pace, El ieși din carapace, Și cu pagini din război, Dup-acel masacru Sacru, S-a vârât printre eroi. Știu, pe astfel de specimeni Astăzi nu-i condamnă nimeni, Au ajuns la apogeu. Ei, dar ăsta să mă-nfrunte? Pun'te Un moment în locul meu! Că mă știe fiecare, Sunt sfios ca fata mare Și blajin de obicei Însă când mă apăr Scapăr Ca din cremene scântei! În cuptor îmi vâr colacii Când s-arată vârcolacii. Spada-mi gata de atac, Luminoasă ca o dâră, Vâră Spaima-n orice vârcolac! * Ce folos avui de-acolo? Cu săgeata lui Apollo În zadar l-am săgetat, Căci o epidermă Fermă Este greu de perforat... Nimeni pace nu-ți dă dacă Ai nevoie de dădacă. Dragul meu, de-aceea zic Că scriind sudalme Calme Nu poți câștiga nimic. Ci, mai bine Muzei cale Să-i deschizi cu muzicale Rime, ca de obicei Iar pe păr să-i scuturi Fluturi De imagini și idei.
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | ||||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare și confidențialitate