de întâlnire cu umbra unei porți

dacă dumneavoastră poate iar mă veți ascunde

nimănui numelui meu

dacă umbrei care vine pe tăișul de tăiat veți apleca altă floare florentină altă pagină gălbuie altă stea de pom de ceață și de tot inima mea

dacă până mâine Domnul nu a cere ci a da după socoteala lui nu a ta și nu a mea dacă poate dintr-un dinte iese sufletul dințat sigur lumea iar a-ncepe ducă duca lemnului după curu semnului după tuciul blăstămat după tot ce n-am scăpat ci blăstămu doar scuipat

fie pace

cum se numără din toamnă paserea iar întreb iar alungați iar să strig iar să strigați vine dimineața ultima a lumii care scoate pe la poartă haine vechi cu număr mare de-mbrăcat lumea cea nouă

Chipul Maicii noastre pare-a fi când parcă plouă

fie pace

un pahar

e gol

îl umplu

Setea Domnului

ajung numa nopții când o plâng

fie pace

Somnul bate porților dimineața morților