Stau și privesc din nou la geam...
O văd pe bunicuța.
Cum toarce lâna din covată.
Și își alintă mâța.

Ea îi vorbește larg, deschis.
Spunându-i o poveste;
cu pisicuțe și cu pis
și șoricei de curte.

Eram cu toții la un loc
nepoți de pretutindeni;
la gura sobei înt-un colț
să ascultăm cuminte.

Și când începe-al serii fir.
Stăm muți și fără să clintim
Cuvinte-n tindă se desprind.
Cu împărați și principese.

Pisica prinde câte-un ghem
și-ncepe să-l desfire;
bunica-l strânge iar la loc
spunându-i să termine.

În ceas de noapte rând pe rând
când visele se-nșiră.
câte-un nepot în pat urcând
îi spune să se-nchine.

Vise plăcute puișor
să dormi fără de grijă!
Bunicii, i-a fost tare dor
să aibă a voastră grijă!