poezii poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii Promo:
romana Poezii, Poezie english Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie armana Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3137 .



păcala făgețelului (VII)
poezie [ ]
a doua zi și aproape nu mai recunoști nimic

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Petruț Pârvescu ]

2008-06-08  |     | 



moto: „…am ajuns într-un loc unde lumina e mut㠔 (Dante)

de șapte ori a stat soarele-n loc acolo deasupra semințelor
creierul meu o sărbătoare de patimi
rând pe rând ajungeam până la ghidon până la pedale
trosnea pielea moale subțire întoarsă pe trupul ei mândru gelatinos
râuri de sudoare mestecau cilindri
între picioare nervos

scăpam din labă pedala dar nu mă lăsam
înaintam cu râvnă
aproape curios
era însă ulița strâmtă și prea adânci malurile albe rotunde
cel puțin așa mi se părea când eram deasupra
călare pe situație

acolo se sfârșea abrupt totul

desigur gândeam
se întâmpla ceva despre care eu nu știam pe atunci mai nimic
bănuiam așa vag absolut din născare
dar nu reușeam să-mi aduc aminte
mă ridicam rușinat în fund în genunchi în picioare
prindeam din nou coarnele ei mari nichelate răsucite cu putere ca pe un ham
și
i z b e a m

firișoare scurte roșii ciripind alergau voioase prin venele moi
întreaga pădure venea rostogol în galop peste noi
mușchii solizi căutau frenetic teaca umbroasă
roata ei toată franjuri dințată pe margine
spițele lanțul gâfâiau rotindu-se-n gol

d o a m n e
pe lunca vezii la vale dincoace de pitești
în amiaza meșteșugului
ce sărbătoare

cu dăltițe de aur și cosoare de os
cum scobeau lingurarii în trupul ei tânăr
propriul lor chip

trosc
auzeam târziu până la cumpăna și rădăcina fântânii
până către poale cum
bilele mici și rotunde cădeau una câte una
direct în țărână

cercuri în valuri tremura aerul tare gustos podoabă ruinelor soarele băț
a naibii situație
încurcată
păgână

împinge Băăă
strigau flăcăii de pe marginea șanțului
împingeeE
și-o să m e a r g ă

cădeam invers

mă trezeam târziu într-un gol enorm măreț
și împreună cu mine roata
cilindru oglinda
bilele lanțul gros de abanos murdar de vaselină
și ea peste mine

degeaba
printre spițele tari uleioase mergând înapoi
se vedea cerul negru ca smoala
și stele verzi
mici
s t r ă l u c i t o a r e !..

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!